REGULAMENT DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE

tech-features-bg

 

REGULAMENT DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE

a Autorității pentru Supravegherea Publică  a Activității de Audit Statutar (ASPAAS)

CAPITOLUL I – Dispoziții generale

Art. 1 (1) Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar (denumită în continuare Autoritatea sau ASPAAS) este instituție publică, cu personalitate juridică și funcționează în subordinea Ministerului Finanțelor.

(2) ASPAAS este autoritatea competentă de reglementare în domeniul auditului statutar și de supraveghere a auditorilor financiari și a firmelor de audit și își exercită atribuțiile potrivit prevederilor Legii nr. 162/2017 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate și de modificare a unor acte normative, cu modificările ulterioare (denumită în continuare Legea nr. 162/2017).

(3) ASPAAS are rolul de a asigura supravegherea în interes public, potrivit principiilor cuprinse în Directiva 2006/43/CE, cu modificările și completările ulterioare, asigurând aplicarea, implementarea și urmărirea respectării actelor normative emise la nivelul Uniunii Europene ce necesită transpunere în legislația națională sau care se aplică direct, în domeniile prevăzute de Legea nr. 162/2017.

Art. 2 (1) Prezentul Regulament de organizare și funcționare, denumit în continuare Regulament, creează cadrul intern necesar realizării atribuțiilor și competențelor ASPAAS, în conformitate cu legislația în vigoare.

(2) Regulamentul stabilește organizarea și funcționarea structurilor interne, modul de conducere, precum și atribuțiile specifice activității instituției și fiecărei structuri interne.

(3) ASPAAS urmărește aplicarea unor politici unitare, după cum urmează:

  1. Politica de supraveghere – are în vedere supravegherea în interes public a auditorilor financiari și firmelor de audit și crearea unui sistem eficace de supraveghere publică;
  2. Politica de reglementare – adoptată în conformitate cu legislația Uniunii Europene (U.E.) aferentă auditului financiar, are în vedere reglementarea și stabilirea unor măsuri eficiente în conformitate cu cerințele specifice auditului statutar și care urmăresc asigurarea unui nivel înalt și consecvent de calitate a auditului statutar, bazat pe armonizarea standardelor internaționale de audit aplicabile la nivelul U.E.;
  3. Politica de autorizare – are în vedere emiterea reglementărilor privind autorizarea auditorilor financiari și a firmelor de audit în direcția unui cadru legislativ în concordanță cu practicile europene;
  4. Politica de formare profesională continuă – are în vedere menținerea cunoștințelor teoretice, competențelor și valorilor profesionale la un nivel înalt ale auditorilor financiari, prin participarea acestora la programe adecvate de formare continuă organizate de către ASPAAS;
  5. Politica de recunoaștere reciprocă – are în vedere autorizarea auditorilor financiari autorizați în alte state membre și țări terțe, precum și recunoașterea firmelor de audit autorizate în alte state membre;
  6. Politica de înregistrare – are în vedere înregistrarea și actualizarea informațiilor cuprinse în Registrul public electronic al auditorilor financiari și firmelor de audit;
  7. Politica privind etica profesională – are în vedere respectarea de către toți auditorii financiari și toate firmele de audit a principiilor de etică profesională, respectiv: integritatea, obiectivitatea, competența profesională, atenția cuvenită, confidențialitatea și conduita profesională, astfel cum sunt stabilite prin Manualul Codului Etic Internațional pentru Profesioniștii Contabili emis de IESBA (International Ethics Standards Board for Accountants) și adoptat de către ASPAAS;
  8. Politica de inspecții privind asigurarea calității – are în vedere creșterea calității auditului statutar prin verificarea și monitorizarea modului în care firmele de audit și auditorii financiari au instituit un sistem de asigurare a calității activității de audit statutar în conformitate cu reglementările legale aplicabile;
  9. Politica de investigații și sancțiuni – are în vedere instituirea și implementarea unui sistem eficace de investigații și sancțiuni pentru a detecta, a corecta și a preveni efectuarea necorespunzătoare a auditului statutar;
  10. Politica de delegare – are în vedere posibilitatea delegării către CAFR, integral sau parțial, a îndeplinirii unor atribuții, în conformitate cu Legea nr. 162/2017 și supravegherea îndeplinirii atribuțiilor delegate printr-un control eficace și permanent;
  11. Politica de protecție a utilizatorilor situațiilor financiare a entităților auditate – are în vedere creșterea credibilității situațiilor financiare a entităților auditate și implicit protejarea creditorilor, acționarilor, precum și a altor părți interesate;
  12. Politica de monitorizare și dezvoltare a pieței de audit – are în vedere monitorizarea cu regularitate a evoluției pieței serviciilor de audit statutar, analiza, în special a riscurilor în domeniu și a nivelurilor de concentrare a pieței în anumite sectoare și furnizarea informațiilor referitoare la piața de audit către Comitetul Organismelor Europene de Supraveghere a Auditului (COESA) și subgrupurile COESA, precum și către Forumul Internațional al Autorităților Independente de Reglementare în domeniul Auditului (IFIAR).

CAPITOLUL II – Obiectivele și atribuțiile ASPAAS

Secțiunea 1 – Obiectivele ASPAAS

Art. 3 În vederea creșterii încrederii publice în informațiile prezentate prin situațiile financiare (individuale și consolidate) auditate de auditorii financiari și firmele de audit, ASPAAS are potrivit legii, în principal, următoarele obiective:

  1. creșterea calității auditului statutar;
  2. creșterea profesionalismului auditorilor financiari și a firmelor de audit;
  3. supravegherea în interes public a activității de audit statutar, potrivit cerințelor reglementărilor Uniunii Europene și ale altor reglementări în domeniu;
  4. asigurarea eficacității propriei activități desfășurate în domeniul auditului statutar.

Art. 4 Valorile pe care ASPAAS își întemeiază activitatea și care, în ansamblul lor, îi definesc identitatea și îi asigură caracterul specific și unicitatea sunt: independența, autonomia, performanța, transparența, încrederea, stabilitatea, creativitatea și responsabilitatea.

Art. 5 Setul propriu de valori, obiectivele, precum și posibilitatea organizării în cadrul ASPAAS a unor structuri și grupuri de lucru facilitează misiunea ASPAAS pe termen mediu și lung.

Secțiunea a 2-a Atribuțiile ASPAAS

Art. 6 Atribuțiile principale ale ASPAAS, în calitate de autoritate competentă, potrivit prevederilor Legii nr. 162/2017, sunt următoarele:

  1. organizarea testului de verificare a cunoștințelor de acces la stagiu, a stagiului în activitatea de audit financiar, precum și a examenului de competență profesională;
  2. autorizarea și retragerea autorizării auditorilor financiari și a firmelor de audit;
  3. autorizarea auditorilor financiari care au fost autorizați în alte state membre U.E., sau țări terțe, precum și recunoașterea firmelor de audit autorizate în alte state membre U.E.;
  4. înregistrarea și actualizarea informațiilor cuprinse în Registrul public electronic cu privire la auditorii financiari/auditorii și la firmele de audit/entitățile de audit din România, precum și a celor din alte state membre U.E și țări terțe;
  5. formarea continuă a auditorilor financiari în domeniul auditului statutar;
  6. efectuarea inspecțiilor pentru asigurarea calității referitoare la auditorii financiari și firmele de audit în exercitarea activității de audit statutar;
  7. efectuarea investigațiilor care au ca principal scop detectarea, corectarea și prevenirea efectuării necorespunzătoare a auditului statutar;
  8. adoptarea măsurilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute de Legea nr. 162/2017;
  9. supravegherea și controlul îndeplinirii atribuțiilor delegate către CAFR, conform prevederilor legale;
  10. cooperarea cu alte autorități competente din România și din alte state membre, precum și cu alte organisme naționale și internaționale de profil implicate în procesul de elaborare și implementare a reglementărilor specifice domeniului auditului statutar;
  11. transmiterea de informări și răspunsuri, la solicitările organismelor la care ASPAAS este membră, respectiv COESA, subgrupurile COESA și IFIAR, în ceea ce privește activitatea de audit statutar, precum și cu privire la supravegherea în interes public la nivel național a activității de audit statutar;
  12. emiterea reglementărilor proprii în baza și în aplicarea prevederilor Legii nr. 162/2017.

CAPITOLUL III – Organizarea ASPAAS

Secțiunea 1 – Structura organizatorică

Art. 7 Structura organizatorică a ASPAAS este prevăzută în anexă.

Art. 8 Structura organizatorică a ASPAAS cuprinde următoarele structuri funcționale:

  1. Președinte;
  2. Director;
  3. Serviciul Autorizare, Reglementare, Inspecții și Investigații (S.A.R.I.I.), condus de un Șef serviciu;
  4. Compartimentul reglementare, autorizare, înregistrare și formare continuă (care funcționează în cadrul Serviciului Autorizare, Reglementare, Inspecții și Investigații;
  5. Compartimentul financiar-contabil, resurse umane și administrativ.

Art. 9 Statul de funcții și structura posturilor pe componente funcționale, se stabilesc prin Ordin al Președintelui ASPAAS, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat.

Art. 10 În exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, Președintele ASPAAS este sprijinit de Consiliul superior. Membrii Consiliului Superior sunt consultați cu privire la desfășurarea activității de supraveghere în interes public a activității de audit statutar. Aceștia asigură, prin experiența specifică în domeniile de activitate pe care le reprezintă, la solicitarea Președintelui ASPAAS, suportul tehnic și expertiza necesare acestuia pentru desfășurarea corespunzătoare a activității Autorității.

Art. 11 În cadrul ASPAAS se constituie și funcționează Comisia de disciplină pentru punerea în practică a procedurii administrative referitoare la abaterile de la legislația privind auditul statutar. Organizarea și funcționarea Comisiei de disciplină sunt prevăzute de regulamentul acesteia, aprobat prin Ordin al Președintelui ASPAAS.

Secțiunea a 2-a – Președintele ASPAAS

Paragraful 1 – Atribuții

Art. 12 (1) Conducerea ASPAAS este asigurată de un președinte cu rang de subsecretar de stat, numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului finanțelor.

(2) În exercitarea atribuțiilor sale, președintele emite ordine și decizii.

(3) Ordinele Președintelui ASPAAS cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Președintele are calitatea de ordonator terțiar de credite. Această calitate poate fi delegată prin ordin al președintelui către unul dintre funcționarii publici de conducere, în condițiile legii, cu precizarea limitelor și condițiilor delegării.

(5) Atribuțiile îndeplinite de președintele ASPAAS prevăzute de Legea nr. 162/2017 și de prezentul regulament, sunt următoarele:

  1. asigură îndeplinirea misiunii și obiectivelor ASPAAS în conformitate cu prevederile Legii nr. 162/2017;
  2. reprezintă ASPAAS în raporturile cu autoritățile administrației publice, cu alte persoane juridice, cu persoane fizice, precum și cu organisme din țară și din străinătate;
  3. aprobă la nivelul ASPAAS Planul anual și Raportul anual de activitate ale instituției și le transmite spre aprobare ministrului finanțelor;
  4. stabilește obiectivele structurilor organizatorice ale ASPAAS;
  5. monitorizează toate activitățile desfășurate de ASPAAS, direct sau prin intermediul directorului;
  6. exercită atribuțiile de ordonator terțiar de credite;
  7. aprobă recrutarea, angajarea, promovarea, sancționarea, modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de muncă ale salariaților ASPAAS, la propunerea directorului, după caz;
  8. sesizează instituțiile statului în situația în care există indicii temeinice pentru săvârșirea unor infracțiuni de către auditori financiari sau firme de audit, CAFR sau de către personalul ASPAAS;
  9. aprobă, prin ordin, normele și reglementările specifice ale ASPAAS emise în temeiul legii;
  10. emite ordine și decizii cu caracter intern în exercitarea atribuțiilor sale;
  11. poate înființa comisii, comitete, grupuri și alte colective de lucru cu caracter temporar sau permanent, pe domenii de activitate și de interes;
  12. convoacă ședințele Consiliului superior, stabilește ordinea de zi a ședințelor Consiliului superior și participă la ședințe;
  13. solicită membrilor Consiliului superior suport tehnic și expertiza necesară desfășurării corespunzătoare a activității ASPAAS, precum și opinii și puncte de vedere pentru aspecte specifice ariei de competență a instituțiilor care i-au desemnat, atât în cadrul ședințelor Consiliului superior cât și în perioada dintre acestea;
  14. analizează eficiența și eficacitatea activității membrilor Consiliului superior și Comisiei de disciplină;
  15. solicită instituțiilor care i-au desemnat înlocuirea reprezentanților, membri ai Consiliului superior și ai Comisiei de disciplină, dacă aceștia nu își îndeplinesc atribuțiile prevăzute de lege sau de prezentul regulament, sau le îndeplinesc în mod necorespunzător;
  16. coordonează elaborarea și modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei de disciplină și îl aprobă;
  17. aprobă fișele de post, precum și rapoartele de evaluare anuală a performanțelor profesionale ale personalului ASPAAS;
  18. respectă prevederile Regulamentului (UE) 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date;
  19. îndeplinește orice alte atribuții pentru desfășurarea corespunzătoare a activității ASPAAS, în aplicarea Legii nr. 162/2017.

Paragraful al 2-lea – Delegarea atribuțiilor președintelui ASPAAS

Art. 13 În cazul în care președintele ASPAAS, din motive întemeiate, nu își poate exercita atribuțiile, deleagă competența de îndeplinire a acestora către director, cu precizarea limitelor și a condițiilor delegării.

Paragraful al 3-lea – Răspunderea președintelui ASPAAS

Art. 14 (1) Președintele ASPAAS răspunde în fața ministrului finanțelor de întreaga activitate a instituției.

(2) Neaprobarea raportului anual de activitate al ASPAAS de către ministru conduce la revocarea președintelui ASPAAS.

Secțiunea a 3-a Director

Art. 15 (1) Funcția de director cuprinsă în structura organizatorică, a ASPAAS este funcția publică de conducere și are în subordine directă Serviciul Autorizare, Reglementare, Inspecții și Investigații și Compartimentul financiar-contabil, resurse umane și administrativ.

(2) În cazul imposibilității temporare de exercitare a prerogativelor președintelui, directorul poate reprezenta ASPAAS, în baza delegării atribuțiilor de către președinte.

Art. 16 (1) Atribuțiile directorului sunt:

  1. coordonează întreaga activitate a structurilor interne ale ASPAAS, aflate în subordinea sa, în vederea îndeplinirii la cel mai înalt nivel a misiunii și obiectivelor ASPAAS;
  2. ia decizii cu privire la îmbunătățirea activității structurilor interne pe care le coordonează;
  3. asigură implementarea și ducerea la îndeplinire a dispozițiilor/deciziilor/ ordinelor emise de către președintele ASPAAS;
  4. coordonează întocmirea Planului anual de și a Raportului anual de activitate ale ASPAAS;
  5. asigură transmiterea Planului și a Raportului anual de activitate, aprobate de către Președintele ASPAAS, către Ministrul Finanțelor, în vederea aprobării acestora;
  6. facilitează și asigură colaborarea între structurile interne;
  7. formulează rezoluții pe documentele primite, repartizează lucrările pe structurile interne și stabilește termenele de soluționare a acestora;
  8. în cazul în care i se delegă competențe de către președintele ASPAAS, aprobă toate documentele care angajează activitatea structurilor din subordine;
  9. coordonează activitatea de elaborare și actualizare a procedurilor operaționale și de sistem din cadrul instituției, în calitate de președinte al Comisiei de implementare și dezvoltare a sistemului de control intern managerial (Comisia monitorizare);
  10. identifică și propune modalități de instruire a personalului în vederea cunoașterii și aplicării unitare a legislației specifice, precum și a normelor interne;
  11. efectuează evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici din subordine;
  12. elaborează/actualizează/avizează fișele de post pentru personalul din subordine, conform legii;
  13. propune președintelui ASPAAS recrutarea, angajarea, promovarea, sancționarea, modificarea și încetarea raporturilor de muncă ale salariaților din subordine potrivit regulamentelor și reglementărilor interne ASPAAS;
  14. propune președintelui ASPAAS înființarea, reorganizarea, ori desființarea structurilor interne din subordine, precum și actualizarea atribuțiilor acestor structuri, inclusiv suplimentarea statului de funcții, cu respectarea prevederilor legale;
  15. deleagă angajaților din subordine, cu aprobarea președintelui ASPAAS, una sau mai multe dintre atribuțiile sale executive, indicând persoana delegată, perioada și limitele delegării, modul de raportare a activității desfășurate ca urmare a actului de delegare;
  16. avizează rapoartele de activitate realizate în cadrul structurilor din subordine;
  17. reprezintă ASPAAS în raporturile cu: ministerele, celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, cu instituțiile și organismele naționale și internaționale, cu persoanele fizice și juridice române sau străine, în baza desemnării acordate de către președinte;
  18. reprezintă ASPAAS în relațiile cu organizațiile internaționale similare, la conferințele internaționale, în baza desemnării acordate de către președinte;
  19. propune președintelui delegarea competenței de reprezentare la instituții, autorități și organizații, către alte persoane din cadrul ASPAAS, potrivit legii;
  20. propune președintelui ASPAAS înființarea de comisii, comitete, grupuri și alte comitete de lucru pe domenii de activitate și domenii de interes, după caz;
  21. aprobă Planificarea concediilor de odihnă pentru persoanalul ASPAAS, precum și cererile formulate de personalul din subordine referitoare la efectuarea concediului de odihnă sau alte tipuri de concedii și învoiri;
  22. informează cu celeritate președintele ASPAAS în legătură cu orice modificare a reglementărilor cu incidență în activitatea ASPAAS și propune măsuri de conformare;
  23. respectă prevederile Regulamentului (UE) 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date;
  24. îndeplinește orice alte atribuții care îi sunt delegate de președintele ASPAAS sau prin regulamentul intern al ASPAAS.

(2) În perioada în care directorul nu își poate îndeplini atribuțiile de serviciu (concediu de odihnă, concediu medical, delegație etc.), aceste atribuții se exercită de către persoanele desemnate prin decizie, cu aprobarea președintelui.

Secțiunea a 4-a Serviciul Autorizare, Reglementare, Inspecții și Investigații, (S.A.R.I.I.)

Paragraful 1- Dispoziții generale

Art. 17 (1) S.A.R.I.I. este organizat și coordonat de un șef serviciu. În cadrul S.A.R.I.I. se constituie și funcționează Compartimentul reglementare, autorizare, înregistrare și formare continuă.

(2) S.A.R.I.I desfășoară următoarele activități principale:

  1. efectuarea inspecțiilor pentru asigurarea calității;
  2. derularea investigațiilor, cu scopul detectării, corectării și prevenirii efectuării necorespunzătoare a auditului statutar;
  3. elaborarea/actualizarea normelor specifice și a procedurilor operaționale pentru activitățile desfășurate;
  4. activități de natură juridică;
  5. autorizarea și înregistrarea auditorilor financiari și a firmelor de audit;
  6. organizarea programelor de formare profesională continuă pentru auditorii financiari;
  7. asigurarea cooperării cu alte instituții, autorităti și organisme naționale sau internaționale;

h)      alte activităti specifice.

(3) Activitățile de inspecții pentru asigurarea calității și de investigații se efectuează cu inspectori din cadrul SARII, precum și cu inspectori externi, sau experți, atunci când personalul ASPAAS este insuficient, în înțelesul art. 26 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, atestați de ASPAAS.

(4) Pot participa ca personal suport al inspectorilor în echipele de inspecție/investigație funcționari publici din cadrul altor structuri ale ASPAAS, precum și inspectori din cadrul altor organisme de supraveghere din statele membre sau din țări terțe.

Paragraful al 2-lea – Criterii pentru selecția inspectorilor angajați în cadrul SARII și a inspectorilor externi (contractați)

Art. 18 (1) Inspectorii care își desfășoară activitatea în cadrul S.A.R.I.I trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele criterii, în conformitate cu prevederile legale:

  1. să aibă educație profesională adecvată, experiență relevantă în desfășurarea de misiuni de audit statutar și în raportarea financiară, din care cel puțin 3 ani în desfășurarea de misiuni de audit statutar la entități de interes public și pregătire specializată în ceea ce privește verificările de asigurare a calității.
  2. persoana care exercită activitatea de audit statutar sau are calitatea de angajat sau asociat, în alt mod, al unui auditor financiar sau unei firme de audit nu are dreptul de a acționa în calitate de inspector.
  3. o persoană nu poate acționa în calitate de inspector în cadrul unei inspecții/investigații la un auditor financiar sau o firmă de audit decât după cel puțin 3 ani de la încetarea parteneriatului, a contractului de angajare sau a oricărei alte asocieri cu auditorul financiar sau cu firma de audit în cauză.
  4. să declare că nu se află în conflict de interese cu auditorul financiar sau firma de audit care urmează să fie inspectată/investigată.

(2) Inspectorii externi prevăzuti la art. 17 alin. (3) trebuie să îndeplinească criteriile stabilite pentru inspectorii din cadrul ASPAAS, conform  alin.(1) și pot participa în echipele de inspecție/investigație la auditorii finaciari/firmele de audit care efectuează auditul statutar la entități de interes public, însă  acestia nu pot fi implicați în nicio decizie.

Paragraful al 3-lea – Experții externi și criterii pentru selecția acestora

Art. 19 (1) În conformitate cu prevederile art. 26 din Regulamentul (UE) 537/2014, atunci când numărul inspectorilor de care dispune ASPAAS nu este suficient sau pentru desfășurarea corespunzătoare a unor inspecții specifice sau investigații pot fi contractacți experți, care dețin experiență specifică în piețe financiare, raportare financiară, audit și alte domenii relevante pentru inspecții/investigații.

(3) Experții indicați la alin. (1) trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la art. 35 alin. (6) lit. a) și c) din Legea nr. 162/2017, precum și pe cele la art. 18 alin (1) din prezentul regulament.

(4) Experții contractați în conformitate cu alin. (1) nu trebuie să fie implicați în guvernanța asociațiilor și organismelor profesionale și nici angajați sau contractați în alt mod de către acestea, putând fi doar membri ai acestora și nu pot fi implicați în nicio decizie a autorității.

(5) Experții sau inspectorii contractați vor fi plătiți pe bază de onorarii, în temeiul unui contract de  prestări servicii și a raportului de activitate privind orele prestate.

Paragraful al 4-lea – Criteriile de selecție a auditorilor financiari și a firmelor de audit

Art. 20 (1) Selecția auditorilor financiari și a firmelor de audit care efectuează misiuni de audit statutar, în vederea includerii acestora în programul de inspecții, se efectuează în baza criteriilor prevăzute în normele ASPAAS.

Paragraful al 5-lea Atribuțiile privind investigațiile

Art. 21 (1) S.A.R.I.I. efectuează investigații care au ca principal scop detectarea, corectarea și prevenirea efectuării necorespunzătoare a auditului statutar.

(2) ASPAAS își exercită competențele de investigare și sancționare în conformitate cu Legea nr. 162/2017 și dreptul intern, în oricare dintre următoarele moduri:

  1. direct;
  2. în colaborare cu alte autorități;
  3. prin sesizarea autorităților profesionale sau judiciare competente.

(3) În aplicarea alin.(1), S.A.R.I.I. exercită următoarele atribuții:

  1. propunerea declanșării de investigații către președintele ASPAAS însoțite de analiza și fundamentarea motivelor care stau la baza acestei solicitări;
  2. stabilirea necesarului de inspectori și dacă este cazul, a specialiștilor care vor fi implicați;
  3. desfășurarea activității de investigație, conform normelor ASPAAS;
  4. emiterea raportului de investigații;
  5. înaintarea către președintele ASPAAS a raportului de investigație, cu propunerea de transmitere a acestuia către Comisia de Disciplină, dacă este cazul;
  6. monitorizarea sesizărilor și a sancțiunilor emise de Comisia de disciplină a ASPAAS

Paragraful al 6-lea – Atribuții privind inspecțiile pentru asigurarea calității auditului statutar

Art. 22 (1) S.A.R.I.I. efectuează inspecții pentru a preveni, detecta și corecta activitatea auditorilor financiari și a firmelor de audit care desfășoară misiuni de audit statutar.

(2) Pentru efectuarea inspecțiilor, S.A.R.I.I. îndeplinește următoarele atribuții:

  1. crearea și actualizarea periodică a bazei de date cu auditorii financiari și firmele de audit care desfășoară misiuni de audit statutar la entitățile care sunt supuse auditului statutar;
  2. întocmirea programului anual de inspecții prin selecția auditorilor financiari și a firmelor de audit în conformitate cu normele specifice;
  3. desfășurarea activității de inspecție, conform normelor ASPAAS, având drept scop respectarea de către auditorii financiari și firmele de audit a reglementărilor legale aplicabile;
  4. emiterea raportului de inspecție;
  5. înaintarea către președintele ASPAAS a raportului de inspecție, cu propunerea de transmitere a acestuia către Comisia de Disciplină, dacă este cazul;
  6. monitorizarea implementării de către auditorii financiari și firmele de audit a recomandărilor emise de echipele de inspecții;
  7. acordarea clarificărilor necesare finalizării procedurii administrative;
  8. monitorizarea sesizărilor și a sancțiunilor emise de Comisia de disciplină a ASPAAS

Paragraful al 7-lea – Atribuții de natură juridică

Art. 23 Atribuțiile de natură juridică constau în principal, în:

  1. emiterea de opinii juridice la solicitarea structurilor instituției, precum și a terților;
  2. formularea de răspunsuri la solicitările persoanelor fizice și juridice adresate instituției;
  3. avizarea documentelor elaborate în cadrul serviciului;
  4. avizarea documentelor elaborate în cadrul celorlalte structuri;
  5. participarea la elaborarea de reglementări, proceduri, norme, ordine, decizii interne etc cu privire la activitățile specifice instituției;
  6. întocmirea formalităților procedurale necesare în dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată și asigurarea reprezentării în instanță a instituției la toate nivelele în procesele în care ASPAAS este parte;
  7. analiza proiectelor de norme și reglementări elaborate de CAFR în domeniul auditului financiar

Paragraful al 8-lea Atribuții specifice de reglementare, autorizare și înregistrare auditori financiari și firme de audit și formare profesională continuă

Art. 24 Atribuțiile de reglementare constau, în principal în:

  1. elaborarea/actualizarea normelor și a reglementărilor specifice privind activitățile din cadrul S.A.R.I.I.;
  2. elaborarea de acorduri și protocoale încheiate cu instituții de învățământ și organisme profesionale, alte autorități, conform legii;
  3. elaborarea de acorduri de cooperare;
  4. adoptarea Codului Etic al profesioniștilor contabili și a Standardelor de audit

Art. 25 Atribuții privind autorizarea și înregistrarea auditorilor financiari și a firmelor de audit:

  1. organizarea și desfășurarea testului de verificare a cunoștințelor pentru accesul la stagiu și a examenului de competență profesională sau supravegherea și controlul îndeplinirii atribuției, în cazul delegării către CAFR;
  2. organizarea și verificarea stagiului de pregătire practică;
  3. evaluarea capacității operaționale a CAFR, în vederea reînnoirii delegării atribuției;
  4. verificarea dosarelor depuse de către persoanele fizice și juridice în vederea autorizării acestora ca auditori financiari sau firme de audit;
  5. verificarea documentației în vederea recunoașterii firmelor de audit autorizate în alte state membre;
  6. verificarea cererilor de retragere a autorizării auditorilor și firmelor de audit acestora, precum și a celor de suspendare a exercitării activității, conform prevederilor legale în vigoare;
  7. înregistrarea în Registrul public electronic a auditorilor financiari și a firmelor de audit autorizați/autorizate și înscriși/se ca membri ai CAFR;
  8. actualizarea informațiilor din R.P.E, în baza notificărilor auditorilor și a firmelor de audit și a actelor administrative;
  9. publicarea Registrului public electronic al auditorilor financiari și firmelor de audit;

Art. 26 Atribuții privind organizarea programelor de formare profesională continuă pentru auditorii financiari:

  1. elaborarea Programului anual de formare profesională continuă;
  2. atestarea lectorilor pentru programele de pregătire profesională continuă;
  3. întocmirea și actualizarea Registrului lectorilor;
  4. organizarea formarii profesionale continue, respectiv supravegherea, evaluarea și controlul îndeplinirii acestei atribuțiii, în cazul delegării către CAFR;
  5. verificarea îndeplinirii de către auditorii financiari a cerințelor de formare profesională continuă.

Paragraful al 9-lea – Atribuții privind asigurarea cooperării cu alte instituții, autorități și organisme naționale sau internaționale

Art. 27  În vederea asigurării cooperării cu alte instituții, autorități și organisme naționale sau internaționale, S.A.R.I.I are următoarele atribuții:

  1. furnizarea anuală către COESA și IFIAR a unei sinteze cu privire la toate măsurile și sancțiunile aplicate;
  2. comunicarea către COESA a tuturor interdicțiilor temporare după epuizarea sau expirarea termenului de exercitare a căilor de atac al actului administrativ de sancționare, potrivit legislației naționale;
  3. participarea la reuniunile, conferințele și workshopurile organizate la nivelul COESA, precum și la nivelul IFIAR, la propunerea Președintelui ASPAAS;
  4. participarea la evenimentele organizate de autorități și organisme la nivel național, la propunerea președintelui ASPAAS;
  5. participarea la schimbul de informații și experiență care are loc între membrii subgrupurilor COESA și IFIAR, inclusiv participarea la efectuarea de inspecții comune;
  6. transmiterea de informări și răspunsuri la solicitările Comisiei Europene, CEAOB, IFIAR și a altor organisme și autorități;
  7. cooperarea cu autorități competente din statele membre în scopul obținerii convergenței cerințelor educaționale prevăzute de lege;
  8. cooperarea cu alte autorități competente din România și din alte state membre, precum și cu alte organisme naționale și internaționale de profil implicate în procesul de elaborare și implementare a reglementărilor specifice domeniului auditului.

Paragraful al 10-lea – Atribuții privind asigurarea lucrărilor de secretariat și corespondență

Art. 28 Asigurarea lucrărilor de secretariat și corepondență se exercită de o persoană din cadrul S.A.R.I.I, cu atribuții în acest sens și constă în:

  1. întocmirea lucrărilor la solicitarea conducerii;
  2. prezentarea la semnat a documentelor elaborate din interiorul instituției;
  3. expedierea corespondenței și arhivarea documentelor care ajung la secretariat;
  4. asigurarea activităților de fotocopiere, de pregătire a documentelor și a altor activități specializate de secretariat pentru președinte și director;
  5. evidența Ordinelor și a Deciziilor Președintelui ASPAAS;
  6. asigurarea comunicării dispozițiilor conducerii către celelalte structuri din cadrul ASPAAS, prin e-mail și pe suport tipărit;
  7. asigurarea organizării întrunirilor de lucru și a ședințelor conducerii, inclusiv asigurarea protocolului pentru desfășurarea acestora în cele mai bune condiții;
  8. trimiterea materialelor pentru ședințele Consiliului superior și arhivarea acestora.

Paragraful al 11-lea – Alte atribuții exercitate în cadrul S.A.R.I.I

Art. 29 Alte atribuții exercitate în cadrul S.A.R.I.I. constau în:

  1. furnizarea informațiilor de interes public solicitate în conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2001, prin intermediul persoanei desemnate, în acest sens;
  2. participarea în grupuri și comisii de lucru;
  3. revizuirea traducerii Codului Etic și a ISA-urilor emise de IFAC, în cazul delegării acestei atribuții către CAFR;
  4. monitorizarea pieței de audit în România;
  5. publicarea sancțiunilor și a măsurilor de prevenție pe pagina de internet a instituției;
  6. publicarea pe site-ul propriu a documentelor emise pentru care există obligativitatea publicării;
  7. asigurarea publicării în Monitorul Oficial a ordinelor cu caracter normativ;
  8. respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date;
  9. îndeplinirea oricăror atribuții care decurg din activitatea serviciului, prevăzute de legislație sau de reglementările interne, precum și a celor stabilite de conducerea instituției.

Secțiunea a 5-a – Compartimentul financiar-contabil, resurse umane și administrativ (CFCRUA)

Paragraful 1 – Dispoziții generale

Art. 30 (1) CFCRUA este organizat și funcționează la nivel de compartiment și este coordonat de director.

(2) Compartimentul financiar-contabil, resurse umane și administrativ desfășoară următoarele activități principale: financiar-contabilă și buget, evidența și gestiunea resurselor umane, achiziții publice, precum și activități de natură administrativă.

Paragraful al 2-lea – Atribuții financiar-contabile

Art. 31 Atribuțiile ȋn domeniul financiar-contabil și bugetar constau în principal în următoarele:

  1. organizarea, conducerea și evidența contabilă ȋn conformitate cu prevederile legale;
  2. elaborarea și revizuirea politicilor contabile și a procedurilor specifice compartimentului;
  3. întocmirea documentației privind angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor, în baza propunerilor compartimentelor de specialitate, în limita și potrivit structurii bugetului repartizat;
  4. urmărirea utilizării creditelor bugetare ȋn limita prevederilor și destinațiilor aprobate, ȋn strictă concordanță cu clasificația bugetară;
  5. întocmirea listelor de investiții, precum și a Notelor de fundamentare aferente;
  6. organizarea evidenței cantitativ-valorice a bunurilor materiale, a obiectelor de inventar aflate ȋn patrimoniu și participarea la realizarea inventarierii acestuia, ȋn condițiile legii;
  7. centralizarea propunerilor privind scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe și clasarea/declasarea celorlalte bunuri și materiale;
  8. ȋntocmirea documentației aferente deplasărilor externe ale personalului, inclusiv verificarea deconturilor de cheltuieli;
  9. efectuarea plăților din creditele bugetare, ȋn limita și pe structura bugetului aprobat, către salariați, colaboratori, furnizorii de bunuri și servicii;
  10. efectuarea vărsămintelor lunare datorate către bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, ȋn conformitate cu prevederile legale ȋn vigoare;
  11. întocmirea și depunerea documentației către Casa de Asigurări de Sănătate în vederea recuperării sumelor pentru concedii și indemnizații de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate;
  12. întocmirea lunară a balanței de verificare și a execuției bugetare;
  13. întocmirea situațiilor financiare trimestriale și anuale, precum și a altor raportări lunare și trimestriale, conform prevederilor legale;
  14. elaborarea și transmiterea declarațiilor și a raportărilor lunare prevăzute de lege;
  15. elaborarea și fundamentarea Proiectului anual al bugetului de venituri și cheltuieli ale instituției și a estimărilor pentru următorii 5 ani;
  16. elaborarea propunerilor de repartizare pe trimestre a creditelor bugetare aprobate, a propunerilor de virări de credite și a propunerilor de rectificare bugetară;
  17. întocmirea, supunerea spre aprobare și transmiterea cererilor lunare de deschideri de credite și a solicitărilor lunare de subvenție;
  18. întocmirea înștiințărilor de plată pentru veniturile proprii prevăzute de lege;
  19. utilizarea sistemului FOREXEBUG pentru înregistrarea bugetului aprobat, a angajamentelor legale, a angajamentelor bugetare, a recepțiilor, precum și a raportărilor periodice.

Paragraful al 3-lea – Atribuții resurse umane

Art. 32 Atribuțiile privind resursele umane constau în:

  1. evidența personalului, crearea și gestionarea bazei de date necesare pentru stabilirea încadrărilor și a drepturilor salariale ale acestuia;
  2. actualizarea fișelor de post ale personalului, ori de câte ori este necesar;
  3. întocmirea statelor de funcții și supunerea spre aprobare a acestora;
  4. efectuarea tuturor lucrărilor privind fluctuația personalului, funcționari publici și a personalului contractual;
  5. organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante și temporar vacante;
  6. evidența, actualizarea și gestionarea dosarelor de personal, în funcție de modificările intervenite în cursul anului;
  7. elaborarea situației anuale privind programarea concediilor de odihnă ale salariaților;
  8. ȋntocmirea și eliberarea de adeverințe pentru salariați și colaboratori;
  9. centralizarea și verificarea documentelor de evidență operativă necesare calculului drepturilor de natură salarială;
  10. întocmirea statelor de salarii lunare, calculul concediilor medicale;
  11. întocmirea actelor administrative de numire/modificare în funcție, precum și a raportărilor privind personalul către Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP), potrivit prevederilor legale;
  12. asigurarea corespondenței și a colaborării cu ANFP în vederea organizării de concursuri pentru promovare/recrutare a personalului;
  13. întocmirea de situații și informări solicitate de către alte organe de specialitate ale statului;
  14. asigurarea consultanței și a asistenței funcționarilor publici din cadrul instituției publice cu privire la respectarea normelor de conduită;
  15. monitorizarea aplicării prevederilor Codului de conduită ȋn cadrul instituției publice și întocmirea rapoartelor privind respectarea normelor de conduită de către funcționarii publici din cadrul instituției publice.

Paragraful al 4-lea – Atribuții privind achizițiile publice

Art. 33 Atribuțiile specifice achizițiilor publice de produse, lucrări și servicii sunt:

  1. solicitarea necesarului de achiziții pentru anul următor de la fiecare structură din cadrul ASPAAS, centralizarea acestuia și întocmirea propunerii privind necesarul de credite pentru achizițiile solicitate;
  2. elaborarea programului anual de achiziții publice și actualizările acestuia;
  3. organizarea și efectuarea tuturor operațiunilor necesare desfășurării procedurilor de achiziții publice, conform prevederilor legale ȋn vigoare;
  4. întocmirea documentației de achiziție, inclusiv a contractelor de achiziție publică în urma colaborării cu compartimentul solicitant și cu operatorul economic pentru clarificarea anumitor clauze contractuale;
  5. obținerea avizelor necesare încheierii contractelor și urmărirea semnării acestuia de către operatorul economic;
  6. monitorizarea permanentă a achizițiilor efectuate conform programului anual de achiziții aprobat;
  7. monitorizarea și arhivarea contractelor încheiate și comenzilor, precum și a tuturor documentelor ce compun dosarul achiziției publice.

Paragraful al 5-lea – Atribuții administrative

Art. 34 Atribuțiile de natură administrativă din cadrul compartimentului se referă la:

  1. asigurarea realizării activităților de gospodărire, întreținere, reparații și deservire;
  2. asigurarea aprovizionării cu materiale, obiecte de inventar și mijloace fixe, în limita resurselor financiare aprobate;
  3. asigurarea condițiilor necesare bunei desfășurări a activității la sediul ASPAAS prin corespondență cu furnizorii de bunuri și servicii;
  4. asigurarea transmiterii corespondenței către terți prin servicii poștale și de curier sau prin depunere la sediul acestora;
  5. asigurarea depunerii și ridicării de documente și numerar la și de la Trezorerie și bănci comerciale;
  6. asigurarea evidenței tehnico-operative pe locuri de depozitare și pe utilizatori a mijloacelor fixe și a obiectelor de inventar;
  7. asigurarea recepției, evidenței și distribuirii tuturor bunurilor și materialelor care sunt achiziționate pentru activitatea proprie a ASPAAS;
  8. asigurarea funcționării optime a autoturismelor din dotarea instituției:
  9. efectuarea demersurilor privind reviziile și reparațiile necesare;
  10. evidența foilor de parcurs și centralizarea acestora;
  11. analiza și propunerea de scoatere din funcțiune a unor mijloace fixe, casarea și declasarea mijloacelor fixe și a altor bunuri materiale fără mișcare, potrivit reglementărilor în vigoare;
  12. asigurarea instruirii și respectării normelor de sănătate și securitate în muncă;
  13. efectuarea operațiunilor privind prevenirea și stingerea incendiilor.

Paragraful al 6-lea – Atribuțiile privind controlul financiar preventiv propriu și alte atribuții

Art. 35 Atribuțiile privind exercitarea controlului financiar preventiv propriu se desfășoară de către persoane desemnate, în acest sens, prin Decizie a președintelui ASPAAS și constau în:

  1. acordarea vizei de control financiar preventiv propriu pentru toate operațiunile derulate în cadrul instituției, conform legislației specifice în vigoare;
  2. întocmirea Registrului privind operațiunile prezentate la viza de control financiar preventiv propriu și a Raportului trimestrial privind activitatea de control financiar preventiv propriu;
  3. asigurarea ca activitățile din cadrul CFCRUA să se desfășoare în conformitate cu prevederile legale incidente;
  4. informarea cu celeritate a directorului și a președintelui ASPAAS în legătură cu orice modificare a reglementărilor cu incidență în activitatea specifică CFCRUA și propune măsuri de conformare;
  5. respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date;
  6. îndeplinirea oricăror altor atribuții legate de activitatea CFCRUA prevăzute de legislație, de reglementările interne, precum și a celor stabilite de conducerea instituției.

Secțiunea a 6-a – Consiliul superior al ASPAAS

Paragraful 1 – Structura

Art. 36 (1) Consiliul superior este structura suport în cadrul ASPAAS care își desfășoară activitatea conform legii.

(2) Consiliul superior este format din 6 membri, conform legii.

(3) Membrii consiliului reprezintă instituțiile care i-au desemnat și sunt consultați cu privire la desfășurarea activității de supraveghere în interes public a activității de audit statutar, potrivit prevederilor prezentului regulament.

(4) Membrii Consiliului superior al ASPAAS sunt selectați în urma unei proceduri de numire independente și transparente stabilită de ASPAAS, pe baza propunerilor primite de instituțiile care compun structura Consiliului superior.

(5) Durata mandatului membrilor Consiliului superior este de 3 ani, cu drept de reînnoire a mandatului o singură dată, la propunerea instituției care i-a numit.

Paragraful al 2-lea – Condiții

Art. 37 (1) Membrii Consiliului superior, inclusiv președintele acestuia trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

  1. să se afle în raporturi juridice cu instituția care i-a desemnat. Încetarea raporturilor juridice cu instituția pe care o reprezintă are ca efect încetarea mandatului persoanei desemnate în Consiliul superior;
  2. să fie nepracticieni în domeniul auditului financiar și să posede cunoștințe în domenii relevante pentru auditul statutar;
  3. să păstreze confidențialitatea informațiilor de care iau cunoștință în calitate de membru al Consiliului superior;
  4. să-și desfășoare activitatea astfel încât să evite conflictul de interese.

(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) lit. b), c) și d), la începutul mandatului, fiecare membru semnează declarația pe proprie răspundere care atestă condiția de nepractician, declarația de confidențialitate și declarația privind conflictul de interese.

(3) Membrii Consiliului superior, inclusiv președintele acestuia, trebuie să-și desfășoare activitatea cu eficiență și eficacitate.

(4) Membrii Consiliului superior, inclusiv președintele acestuia, care nu își îndeplinesc atribuțiile sau le îndeplinesc necorespunzător, dovedit printr-o analiză a activității acestora, vor fi înlocuiți de către instituția care i-a desemnat, la solicitarea Președintelui ASPAAS.

Paragraful al 3-lea – Atribuții

Art. 38 (1) Consiliul superior are următoarele atribuții:

  1. elaborează propuneri în legătură cu planul anual de activitate și orientările strategice ale ASPAAS;
  2. propune măsuri de îmbunătățire a monitorizării și supravegherii în interes public a profesiei auditului, în scopul îmbunătățirii calității acesteia;
  3. emite opinii și puncte de vedere cu privire la desfășurarea activității de supraveghere în interes public a activității de audit statutar, atât în cadrul ședințelor Consiliului superior, precum și în perioada dintre acestea, la solicitarea președintelui ASPAAS;
  4. asigură suportul tehnic și expertiza necesare președintelui ASPAAS la solicitarea acestuia, în funcție de experiența specifică în domeniul de activitate și corespunzător ariei de competență a instituției pe care o reprezintă;
  5. respectă procedura de lucru, în baza căreia își desfășoară activitatea Consiliul superior, care se aprobă prin Ordin al Președintelui ASPAAS;
  6. respectă prevederile Regulamentul (UE) 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.
  7. îndeplinește și alte atribuții din aria de competență a Consiliului superior, la solicitarea președintelui ASPAAS, în funcție de experiența, limitele de competență corespunzătoare instituției pe care o reprezintă și de experiența specifică.

(2) Opiniile și punctele de vedere ale membrilor Consiliului superior, precum și propunerile acestora au caracter consultativ.

(3) Activitatea desfășurată de către membrii Consiliului superior în perioada dintre ședințe, în sprijinul ASPAAS, este prezentată de către președintele Consiliul superior într-un raport de activitate trimestrial al Consiliului superior, care va avea ca anexă sintezele discuțiilor aferente întâlnirilor trimestriale. Sintezele sunt semnate de către toți membrii Consiliului superior.

 (4) Raportul de activitate trimestrial, după ce a fost agreeat și semnat de membri, este înaintat președintelui ASPAAS în primele 10 zile ale trimestrului următor celui pentru care este întocmit.

Paragraful al 4-lea – Președintele Consiliului superior

Art. 39 (1) Consiliul superior alege un președinte dintre membrii săi.

(2) Președintele Consiliului superior este ales prin votul secret exprimat de membrii prezenți la prima întrunire statutară.

(3) Persoana care întrunește cele mai multe voturi este desemnată în funcția de președinte al Consiliului superior.

(4) Durata mandatului președintelui Consiliului superior este de un an, cu drept de reînnoire a mandatului o singură dată.

Paragraful al 5-lea –Atribuții președinte Consiliu superior

Art. 40 Președintele Consiliului superior are următoarele atribuții:

  1. prezidează ședințele Consiliului superior,
  2. respectă ordinea de zi a ședințelor stabilită de președintele ASPAAS;
  3. poate propune președintelui ASPAAS, care decide, modificarea/completarea ordinii de zi;
  4. respectă procedura de lucru în baza căreia își desfășoară activitatea Consiliul superior;
  5. înaintează președintelui ASPAAS, care decide, propunerile formulate de membri, cu privire la planul anual de activitate și orientările strategice ale ASPAAS;
  6. elaborează și înaintează președintelui ASPAAS raportul de activitate trimestrial al Consiliului superior, care reflectă activitatea desfășurată de către membrii Consiliului superior în sprijinul ASPAAS, în perioada dintre ședințe. Raportul de activitate este semnat de către toți membri Consiliului superior și are ca anexă sinteza întâlnirii precedente;
  7. în urma ședințelor, Consiliul, propune președintelui ASPAAS care decide, măsuri de îmbunătățire a monitorizării și supravegherii în interes public a auditului statutar, în scopul creșterii calității auditului statutar;
  8. asigură că activitatea Consiliului superior să se desfășoare cu eficiență și eficacitate.

Paragraful al 6-lea – Convocarea membrilor Consiliului superior

Art. 41 (1) Consiliul superior se întrunește trimestrial, precum și oricând este necesar, la convocarea președintelui ASPAAS.

(2) Ședințele extraordinare se convoacă de către președintele ASPAAS prin trimiterea prin e-mail a invitațiilor de participare cu minimum 24 de ore înainte de data întâlnirii.

(3) Ședințele Consiliului superior sunt statutare, cu condiția participării a cel puțin 3 membri ai acestuia.

(4) Membrii care au confirmat participarea, dar din motive obiective nu mai pot participa la ședințe, trebuie să anunțe în timp util și să motiveze absența președintelui Consiliului superior sau președintelui ASPAAS.

Paragraful al 7-lea – Desfășurarea ședințelor Consiliului superior

Art. 42 (1) Ședințele Consiliului superior se desfășoară, de regulă, la sediul ASPAAS. În cazuri motivate, ședințele Consiliului superior se pot desfășura și utilizând instrumente specifice tehnologiei informației și comunicației, la solicitarea adresată președintelui ASPAAS sau la solicitarea președintelui ASPAAS.

(2) Ședințele sunt conduse de președintele Consiliului superior sau, în absența acestuia, de un alt membru desemnat al Consiliului superior.

(3) În urma întâlnirii, în termen de 5 zile lucrătoare de la data ședinței, membrii Consiliului superior consemnează discuțiile într-o sinteză care este înaintată președintelui ASPAAS, după ce a fost semnată de către membri.

(4) Președintele ASPAAS participă la ședințele Consiliului superior. În situația în care președintele ASPAAS nu poate participa la ședința Consiliului superior, desemnează prin ordin un înlocuitor, stabilind limitele și competențele pe care le are reprezentantul ASPAAS în cadrul ședinței, potrivit legii.

(5) Președintele ASPAAS poate invita la ședințele Consiliului superior și alte persoane, în funcție de ordinea de zi a ședințelor.

Art. 43 (1) Ordinea de zi pentru ședințele Consiliului superior va fi stabilită de către președintele ASPAAS, în funcție de problemele curente ale instituției.

(2) Ordinea de zi nu poate conține subiecte prin care se depășesc atribuțiile Consiliului superior, conform prevederilor legale.

(3) Membrii Consiliului superior pot face propuneri cu privire la ordinea de zi președintelui ASPAAS, care decide în această privință.

(4) Ordinea de zi se comunică membrilor Consiliului superior cu 2 zile lucrătoare înainte de desfășurarea ședinței, împreună cu eventuale materiale suport.

(5) Ședințele sunt considerate că au îndeplinit obiectivele pentru care sunt organizate, dacă este respectată ordinea de zi și dacă sunt dezbătute toate punctele de pe aceasta.

Art. 44 Membrii Consiliului superior primesc o indemnizație trimestrială de participare la ședințe. Nivelul indemnizației este de 25% din indemnizația președintelui ASPAAS din luna ultimei ședințe din trimestru. Cuantumul efectiv al indemnizației trimestriale de participare la ședințe pentru fiecare membru al Consiliului superior se va calcula în funcție de numărul de ședințe desfășurate într-un trimestru la care a participat din total număr de ședințe desfășurate în trimestru.

Secțiunea a 7-a – Comisia de disciplină

Paragraful 1 – Dispoziții generale

Art. 45 Comisia de disciplină realizează punerea în practică a procedurii administrative referitoare la abaterile de la legislația auditului statutar.

Art. 46 (1) Organizarea, funcționarea, atribuțiile membrilor săi, precum și modul de desfășurare a procedurii disciplinare precum și orice alte aspecte de soluționare a sesizării disciplinare se reglementează prin Regulamentul Comisiei de disciplină și prin prezentul regulament.

(2) Regulamentul Comisiei de disciplină se aprobă prin ordin, de către președintele ASPAAS, ținând cont de propunerea Comisiei de disciplină.

(3) Procedura de constatare a abaterilor și normele de aplicare a sancțiunilor administrativ-disciplinare sunt emise de ASPAAS și se aprobă prin ordin, de către președintele ASPAAS.

(4) Membrii Comisiei de disciplină primesc o indemnizație trimestrială de participare la ședințe. Nivelul indemnizației este de 25% din indemnizația președintelui ASPAAS din luna ultimei ședințe din trimestru. Cuantumul efectiv al indemnizației trimestriale de participare la ședințe pentru fiecare membru al Comisiei de disciplină se va calcula în funcție de numărul de ședințe desfășurate într-un trimestru la care a participat din total număr de ședințe desfășurate în trimestru.

Paragraful al 2-lea – Structura

Art. 47 (1) Comisia de disciplină este formată din 4 membri, conform legii.

(2) Comisia de disciplină alege un președinte dintre membrii săi.

(3) Mandatul membrilor Comisiei de disciplină este de 3 ani, cu drept de reînnoire a mandatului o singură dată, la propunerea instituției care i-a numit.

Paragraful al 3-lea – Condiții

Art. 48 (1) Membrii Comisiei de disciplină, inclusiv președintele acestuia trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

  1. să dețină pregătire juridică sau economică;
  2. să păstreze confidențialitatea informațiilor de care iau la cunoștință în calitate de membru al Comisiei de disciplină;
  3. să-și desfășoare activitatea astfel încât să evite conflictul de interese;

(2) În aplicarea prevederilor literei b) și literei c), la începutul mandatului, fiecare membru semnează declarația pe proprie răspundere de confidențialitate și declarație privind conflictul de interese.

(3) Membrii Comisiei de disciplină, inclusiv președintele acesteia, trebuie să-și desfășoare activitatea cu eficiență și eficacitate, astfel încât să respecte termenul stabilit pentru soluționarea sesizării potrivit regulamentului Comisiei de disciplină.

(4) Membrii Comisiei de disciplină, inclusiv președintele acesteia, care nu își îndeplinesc atribuțiile sau le îndeplinesc în mod necorespunzător, dovedit printr-o analiză a activității acestora, vor fi înlocuiți de către instituția care i-a desemnat, la solicitarea președintelui ASPAAS.

Paragraful al 4-lea – Competențe

Art. 49 (1) Comisia de disciplină are competența de a soluționa sesizările administrative referitoare la auditorii financiari și firmele de audit din România, dacă:

  1. faptele au legătură cu desfășurarea activității de audit statutar;
  2. sunt încălcate prevederile Codului etic emis de IFAC în efectuarea activității de audit statutar;
  3. faptele sunt săvârșite de către membrii Consiliului CAFR sau de alți membri aleși sau care ocupă o funcție în structurile de conducere ale CAFR, în legătură cu atribuțiile prevăzute de prezenta lege;
  4. în orice alte situații prevăzute de lege.

(2) Pentru faptele prevăzute la alin. (1), Comisia de disciplină aplică procedura de constatare a abaterilor, precum și norme de aplicare a sancțiunilor elaborate de ASPAAS, aprobate prin Ordin al Președintelui ASPAAS.

Art. 50 Comisia de disciplină are dreptul de a solicita informații de la CAFR sau de la alt organism profesional sau părți, de a trimite citații, adrese de solicitări de informații pe tot parcursul derulării procedurii disciplinare.

Art. 51 (1) Comisia de disciplină întocmește un raport prin care propune președintelui ASPAAS, aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 40 alin (4), respectiv la art. 43 alin (2) din Legea nr. 162/2017, clasarea sesizării sau dezinvestirea Comisiei de disciplină, dacă fapta sesizată nu constituie abatere administrativă sau disciplinară, după caz.

(2) În baza raportului Comisiei de disciplină, președintele ASPAAS emite ordin de soluționare a sesizărilor.

Paragraful al 5-lea – Conducerea

Art. 52 (1) Comisia de disciplină alege un președinte dintre membrii săi, prin vot secret. Persoana care a întrunit cele mai multe voturi din cele exprimate de membrii prezenți la prima întrunire statutară este desemnat președinte.

(2)   Mandatul președintelui este de 1 an. Primul mandat începe de la data primei întruniri statutare, în care a fost ales președintele Comisiei de disciplină.

Paragraful al 6-lea Secretariatul Comisiei de disciplină

Art. 53 În sprijinul exercitării atribuțiilor specifice de către reprezentantul ASPAAS în Comisia de disciplină, precum și pentru eficientizarea procedurii de analiză și solutionare a sesizărilor și autosesizărilor, poate fi desemnată  o persoană, cu pregătire juridică, din cadrul ASPAAS, prin decizie a președintelui, în calitate de secretar tehnic al Comisiei de disciplină.

Atribuțiile principale aferente secretariatului tehnic constau în:

  1. înregistrarea sesizărilor și înscrisurilor adresate Comisiei în ordinea cronologică în Registrul de evidență al Comisiei;
  2. scanarea, întocmirea de dosare electronice, fotocopierea și asigurarea comunicării către persoanele fizice și juridice care sunt cercetate administrative disciplinare și către membrii Comisiei;
  3. transmiterea, prin e-mail sau suport tipărit, către membrii Comisiei, a sesizărilor primite și a înscrisurilor aferente, după înregistrarea acestora;
  4. ținerea evidenței corespondenței Comisiei, a proceselor-verbale ale ședințelor, a proceselor-verbale de audiere, a dezbaterilor prin corespondență electronică, precum și a rapoartelor de propunere a sancțiunilor sau de clasare a sesizărilor;
  5. efectuarea diligențelor necesare în vederea asigurării înregistrării audio a ședințelor și a audierilor, asigurând protecția înregistrărilor și restricționarea accesului la informații a altor salariați din cadrul ASPAAS;
  6. arhivarea dosarelor soluționate care includ și rapoartele de soluționare, precum și înregistrările audio/video, pe o perioadă de 10 (zece) ani de la soluționarea acestora.
  7. redactarea proceselor verbale de audiere, a proceselor verbale de ședință și a rapoartelor;
  8. informarea periodică a persoanei din cadrul ASPAAS, responsabilă cu gestionarea sesizărilor, cu privire la stadiul soluționării sesizărilor;
  9. păstrarea confidențialității informațiilor de care ia cunoștință și secretul de serviciu, având aceleași obligații ca și membrii Comisiei de disciplină, inclusiv respectarea regimului de incompatibilități și conflict de interese;
  10. respectarea prevederilor Regulamentului intern al Comisiei de disciplină.

CAPITOLUL IV – Conflictul de interese și incompatibilitățile

Art. 54 (1) Președintele ASPAAS, membrii Consiliului superior și ai Comisiei de disciplină, precum și personalul ASPAAS își desfășoară activitatea astfel încât să se evite conflictul de interese.

(2) Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică ori exercită o atribuție legală în cadrul ASPAAS, are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit legii.

(3) Conflictul de interese, precum și regimul incompatibilităților în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice sunt reglementate de Titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

 (4) Conflictul de interese referitor la membrii Consiliului superior, membrii Comisiei de disciplină, precum și la personalul contractual al ASPAAS sunt reglementate prin prezentul regulament.

Art. 55 (1) În cazul existenței unui conflict de interese, funcționarul public sau personalul contractual este obligat să se abțină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii și să-l informeze de îndată pe șeful ierarhic din cadrul ASPAAS căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparțialitate a funcției publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoștință.

 (2) În cazurile în care există un conflict de interese președintele ASPAAS, la propunerea șefului ierarhic din cadrul ASPAAS căruia îi este subordonat direct funcționarul public sau personalul contractual în cauză, va desemna un alt funcționar public sau personal contractual, care are același nivel de pregătire și experiență.

Art. 56 (1) Membrii Comisiei de disciplină sunt în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situații:

  1. sunt chemați să rezolve cereri sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial;
  2. participă în cadrul aceleiași comisii din cadrul ASPAAS, constituite conform legii, cu persoane care au calitatea de soț/soție sau rudă de gradul I;
  3. interesele sale patrimoniale, ale soțului/soției sau rudelor sale de gradul I pot influența deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea atribuțiilor legale.

(2) În cazul existenței unui conflict de interese referitor la membrii Comisiei de disciplină, persoana în cauză este obligată să se abțină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii și să-l informeze de îndată pe președintele ASPAAS, precum și pe conducătorul instituției pe care o reprezintă.

Art. 57 (1) Membrii Consiliului superior sunt în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situații:

  1. sunt chemați să ofere sprijin președintelui ASPAAS sau să participe la discuții cu privire la persoane fizice și juridice cu care au relații cu caracter patrimonial;
  2. participă în cadrul ședințelor Consiliului superior din cadrul ASPAAS, constituit conform legii, la luarea unei decizii prin care se aduce un folos material pentru sine, soțul/soția său/sa, o ruda ori un afin până la gradul I;
  3. interesele sale patrimoniale, ale soțului/soției sau rudelor sale de gradul I pot influența punctele de vedere pe care trebuie să le ia în exercitarea atribuțiilor legale.

(2) În cazul în care, unul dintre membrii Consiliului superior constată că pe ordinea de zi există un punct care ar putea să afecteze imparțialitatea și obiectivitatea îndeplinirii mandatului, propriu sau al altui membru din cadrul Consiliului superior, este obligat să comunice în scris acest fapt, înainte de data desfășurării ședinței, președintelui Consiliului superior sau președintelui ASPAAS, în cazul în care președintele Consiliului superior se află într-o asemenea situație. Președintele Consiliului superior sau președintele ASPAAS va decide modul de acțiune astfel încât să fie respectate prevederile legale.

(3) Eventuale situații de incompatibilitate și/sau conflict de interese al membrilor Consiliului superior pot fi sesizate și de către președintele ASPAAS, care va decide modul de acțiune astfel încât să fie respectate prevederile legale.

CAPITOLUL V – Dispoziții finale

Art. 58 (1) Atribuțiile de serviciu, competențele, responsabilitățile, precum și relațiile de serviciu ale personalului ASPAAS sunt stabilite prin fișa postului, avizată și aprobată conform legii.

(2) Neîndeplinirea la termen în mod repetat sau îndeplinirea atribuțiilor din fișa postului, în mod necorespunzător constituie motive pentru sesizarea comisiei de disciplină internă a instituției în vederea stabilirii abaterii disciplinare și aplicării sancțiunii conform dispozițiilor legale în vigoare.

(3) Fișele de post se actualizează ori de câte ori este necesar.

Art. 59 (1) În conformitate cu prevederile legilor în vigoare și ale normelor interne, anual se procedează la evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici și ale personalului încadrat cu contract individual de muncă.

(2) Perioada în care se realizează evaluarea este cuprinsă între 1 ianuarie și 31 ianuarie a anului următor celui pentru care se evaluează performanțele profesionale individuale.

Art. 60 (1) Prevederile prezentului regulament se completează cu prevederile Regulamentului de ordine interioară.

(2) Prevederile prezentului regulament, împreună cu prevederile Regulamentului de ordine interioară, vor fi aduse la cunoștința personalului ASPAAS.

(3) Conducătorii tuturor structurilor sunt obligați să asigure cunoașterea și respectarea prezentului regulament de către întregul personal din subordine.

Art. 61 Prezentul regulament se modifică și se completează conform legislației intrate în vigoare ulterior aprobării acestuia, precum și ca urmare a modificării structurii organizatorice a ASPAAS, sau ori de câte ori se impune.

R E G U L A M E N T U L  I N T E R N AL

AUTORITĂȚII PENTRU SUPRAVEGHEREA PUBLICĂ A ACTIVITĂȚII DE AUDIT STATUTAR

I N T R O D U C E R E

Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar (ASPAAS) este organizată și funcționează ca instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice.

Rolul ASPAAS este  de a crește încrederea publică în situațiile financiare anuale și în situațiile financiare anuale consolidate auditate.

ASPAAS are, în principal, următoarele obiective: creșterea calității auditului statutar, creșterea profesionalismului auditorilor financiari și firmelor de audit, supravegherea în interes public a activității de audit statutar, potrivit cerințelor reglementărilor Uniunii Europene și ale altor reglementări în domeniu și asigurarea eficacității propriei activități desfășurate în domeniul auditului statutar.

C A P I T O L U L  I
Dispoziții generale

Art. 1

(1)  ASPAAS s-a înființat în baza prevederilor Legii nr.162/2017 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate și de modificare a unor acte normative, și funcționează în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 817/15.11.2017 privind structura și numărul de posturi ale Autorității pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar, cu modificările și completările ulterioare.

(2)  ASPAAS are următoarele atribuții:

 a) autorizarea și retragerea autorizării auditorilor financiari și a firmelor de audit;

 b) înregistrarea și actualizarea auditorilor financiari și a firmelor de audit în Registrul public electronic;

 c) formarea continuă a auditorilor financiari și formarea stagiarilor în activitatea de audit

statutar;

 d) efectuarea inspecțiilor pentru asigurarea calității auditului stautar la auditorii financiari și firmele de audit în exercitarea activității de audit statutar;

 e) adoptarea măsurilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege;

 f) supravegherea și controlul modului în care Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) își exercită atribuțiile delegate conform art. 52 din Legea nr. 162/2017;

 g) cooperarea cu alte autorități competente din România și din alte state membre, precum și cu alte organisme naționale și internaționale de profil implicate în procesul de elaborare și implementare a reglementărilor specifice domeniului auditului statutar;

 h) transmiterea de informări și răspunsuri, la solicitările Comisiei Europene, în ceea ce privește profesia de audit statutar și supravegherea în interes public la nivel național a activității de audit statutar;

 i) emiterea reglementărilor proprii în baza și în aplicarea prevederilor Legii nr. 162/2017.

(3) ASPAAS îndeplinește și următoarele atribuții necesare exercitării competențelor sale:

a) implementarea strategiei cu privire la activitatea de supraveghere în interes public a activității de audit statutar;

b) adoptarea Codului etic emis de IFAC;

c) supravegherea traducerii și a revizuirii traducerii standardelor internaționale de audit și a Codului etic emis de IFAC;

d) orice alte atribuții specifice domeniului său de activitate, stabilite prin prezenta lege sau prin alte reglementări naționale și ale Uniunii Europene.

(4)  Pentru realizarea atribuțiilor sale, ASPAAS solicită informații de la auditorii financiari, firmele de audit sau CAFR.

(5)  ASPAAS stabilește, în condițiile legii, raporturi de colaborare cu instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii Europene.

(6)  ASPAAS stabilește, în condițiile legii, împreună cu ministerele și cu celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, sistemul de date, informații și raportări periodice referitor la domeniul său de activitate.

Art. 2

(1)  ASPAAS este condusă de un președinte, cu rang de subsecretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului finanțelor publice.

(2)  Președintele ASPAAS are calitatea de ordonator terțiar de credite și poate delega această calitate către funcționari publici de conducere, în condițiile legii. Prin ordinul de delegare se precizează limitele și condițiile delegării.

(3)  În exercitarea atribuțiilor, Președintele ASPAAS emite ordine și decizii

(4)  Ordinele Președintelui ASPAAS cu caracter normativ și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5)  Președintele reprezintă ASPAAS în raporturile cu autoritățile administrației publice, cu alte persoane juridice, cu persoane fizice, precum și cu organisme din țară și din străinătate.

(6)  Președintele ASPAAS poate delega, în condițiile legii, unele atribuții către funcționari publici de conducere din cadrul ASPAAS. Prin ordinul de delegare se precizează limitele și condițiile delegării.

(7)  În cazul în care Președintele ASPAAS, din motive întemeiate, nu își poate exercita atribuțiile, deleagă prin ordin pe unul dintre funcționarii publici de conducere să exercite aceste atribuții. Prin ordinul de delegare se precizează limitele și condițiile delegării.

(8)  Președintele ASPAAS răspunde în fața ministrului finanțelor publice pentru întreaga activitate din cadrul ASPAAS.

Art. 3

Structura organizatorică a ASPAAS este cea prevăzută în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 468/28.06.2018 pentru modificarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 817/15.11.2017 privind structura și numărul de posturi ale ASPAAS.

Art. 5

(1) Personalul ASPAAS, care exercită prerogative de putere publică, în baza funcției publice pe care o deține, se bucură de toate drepturile și are toate obligațiile ce decurg din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată (r2), cu modificările și completările ulterioare și a oricăror alte reglementări legale în vigoare aplicabile funcției publice.

(2) Personalul din cadrul ASPAAS care desfășoară activități de secretariat, administrativ, protocol, gospodărire, întretinere-reparații și de deservire, precum și alte categorii de personal care nu exercită prerogative de putere publică este considerat personal contractual potrivit legislației muncii în vigoare, cu toate drepturile și obligațiile aferente conform Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 6

Prevederile Regulamentului intern al ASPAAS se aplică demnitarilor, personalului numit în funcții publice de conducere, în funcții publice de execuție, personalului contractual angajat în funcții de execuție, precum și persoanelor delegate sau detașate în cadrul ASPAAS.

Art. 7

Prezentul Regulament intern este întocmit în temeiul reglementărilor legale cu caracter general cuprinse în:

–  Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată (r2), cu modificările și completările ulterioare;

–  Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru personalul numit în funcții publice de conducere și în funcții publice de execuție;

–  Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autoritățile și instituțiile publice, și ale celor cuprinse în Codul muncii, aprobat prin Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru personalul contractual angajat cu contract individual de muncă pe durata nedeterminată sau determinată;

–  Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte instituții care semnalează încălcări ale legii, și, de asemenea, conține dispoziții normative specifice activității ASPAAS;

–  Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 8

(1) Relațiile de serviciu sunt, pentru funcționarii publici, raporturi de serviciu de subordonare ierarhică care presupun activități ce implică exercitarea prerogativelor de putere publică, în condițiile legii, pe baza următoarelor principii care stau la baza exercitării funcției publice:

a)  legalitate, imparțialitate și obiectivitate;

b)  transparență;

c)    eficiență și eficacitate;

d)   responsabilitate, în conformitate cu prevederile legale;

e)    orientare către  cetățean;

f)    stabilitate în exercitarea funcției publice;

g)   subordonare ierarhică.

(2) Relațiile de muncă sunt, pentru personalul contractual, raporturi de muncă de subordonare ierarhică, născute din încheierea, executarea, modificarea sau încetarea unui contract individual de muncă, în condițiile legii, care nu presupun exercitarea prerogativelor de putere publică.

(3) Raporturile de serviciu ale funcționarilor publici și raporturile de muncă ale personalului contractual sunt circumscrise următoarelor principii fundamentale ale relațiilor de muncă:

a)    libertatea muncii este garantată prin Constituție. Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit;

b)   munca forțată este interzisă;

c)    egalitatea de tratament față de toți salariații;

d)   orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală, este interzisă;

e)    orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiții de muncă adecvate activitații desfăsurate, de protecție socială, de securitate și sănătate în muncă, precum și de respectarea demnității și a conștiinței sale, fără nici o discriminare;

f)    dreptul la plată egală pentru muncă egală;

g)   dreptul la protecția datelor cu caracter personal;

h)   dreptul la protecție împotriva concedierilor nelegale;

i)dreptul la asociere liberă a salariaților pentru apărarea drepturilor și promovarea intereselor lor profesionale, economice și sociale;

j)consensualitate și bună-credință.

Art. 9

Regulamentul intern cuprinde cel puțin următoarele categorii de dispoziții:

a)  reguli privind protecția, igiena și securitatea în muncă;

b)  obligațiile conducerii ASPAAS;

c)    obligațiile funcționarilor publici și ale personalului contractual din cadrul ASPAAS;

d)   norme generale de conduită profesională aplicabile funcționarilor publici și personalului contractual;

e)    organizarea timpului de muncă și a timpului de odihnă;

f)    reguli concrete privind disciplina muncii;

g)   abaterile disciplinare și sancțiunile aplicabile;

h)   reguli referitoare la procedura disciplinară;

i)procedura de solutionare a cererilor, petițiilor sau reclamațiilor;

j)măsuri privind protecția persoanelor care au reclamat ori au sesizat încălcări ale legii în cadrul ASPAAS, săvârșite de către persoane cu funcții de conducere sau de execuție din cadrul instituției.

C A P I T O L U L II
Reguli privind protecția, igiena și sănătatea în muncă
 

Art. 10

(1) Conducerea ASPAAS este obligată să asigure condiții de muncă corespunzătoare pentru personalul propriu, cu respectarea normelor igienico-sanitare.

(2) Conducerea ASPAAS are obligația de a lua măsurile prevăzute de legislația în vigoare privind desfășurarea muncii în condiții de protecție și securitate deplină, asigurând condiții normale de muncă și igienă de natură să ocrotească sănătatea și integritatea fizică a salariaților.

Art. 11

În cadrul propriilor responsabilități, ASPAAS ia măsurile necesare pentru protejarea securității și sănătății salariaților, inclusiv pentru activitățile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare și pregătire, precum și pentru punerea în aplicare a organizării protecției muncii și mijloacelor necesare acesteia, cu respectarea următoarelor principii generale de prevenire:

a)    evitarea riscurilor;

b)   evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

c) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce privește proiectarea locurilor de muncă și alegerea echipamentelor și metodelor de muncă, în vederea atenuării, cu precădere, a muncii monotone și a muncii repetitive, precum și a reducerii efectelor acestora asupra sănătății;

d) luarea în considerare a evoluției tehnicii;

e) combaterea riscului la sursă;

f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puțin periculos;

g) adoptarea măsurilor de protecție colectivă cu prioritate față de măsurile de protecție individuală;

h) aducerea la cunoștința salariaților a instrucțiunilor corespunzătoare.

Art. 12

Pentru prevenirea accidentelor în muncă, conducerea ASPAAS, prin structura de specialitate  desemnată, ia următoarele măsuri:

a)    stabilirea normelor de protecție a muncii și controlul respectării lor;

b)   instruirea periodică pentru însușirea normelor de tehnică a securității muncii și a normelor de igienă a muncii, consemnându-se în fișa de instructaj atât instruirea cât și verificarea însușirii normelor de către angajați;

c)    afișarea la locurile de muncă a instrucțiunilor specifice de protecție și igienă în muncă;

d)   respectarea dispozițiilor privind timpul de muncă și de odihnă, munca tinerilor și femeilor;

e)    asigurarea condițiilor de muncă prevăzute în actele normative referitoare la asigurările sociale, respectarea regimului de protecție a persoanelor cu handicap, a mamei și copilului, asigurarea ordinii și curățeniei;

f)    dezinsecția, dezinfecția și deratizarea periodică sau ori de câte ori condițiile de igienă sau situațiile epidemice o impun, a locurilor de muncă;

g)   iluminatul și ventilația locurilor de muncă, întreținerea în bune condiții a căilor de acces la diversele instalații.

Art. 13

ASPAAS are obligația să asigure accesul salariaților la serviciul medicului de medicină a muncii, care constă în prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, supravegherea efectivă a condițiilor de igienă și sănătate în muncă, asigurarea controlului medical al salariaților atât la angajarea în muncă cât și pe perioada desfășurării activității, formularea de propuneri către conducere pentru schimbarea locului de muncă sau a felului muncii unor salariați datorită stării de sănătate a acestora.

C A P I T O L U L    III
Drepturile și obligațiile angajatorului
 

Art. 14

Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:

(1)  să stabilească organizarea și funcționarea ASPAAS;

(2)  să stabilească atribuțiile, răspunderile și limitele de competență pentru fiecare salariat în raport cu funcția pe care o îndeplinește sau cu munca pe care o desfășoară, specialitatea atestată și capacitatea profesională a fiecăruia;

(3)  să dea dispoziții cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalității lor;

(4)  să exercite controlul asupra modului de aducere la îndeplinire a atribuțiilor și sarcinilor de serviciu;

(5)  să constate săvârșirea abaterilor disciplinare și să aplice sancțiunile corespunzătoare potrivit legii;

(6)  alte drepturi prevăzute de lege.

Art. 15

În vederea asigurării unor condiții optime și a unui climat favorabil desfășurării în bune condiții a activitații, ASPAAS îi revin următoarele obligații  principale:

a)    să asigure buna desfășurare a activitații prin stabilirea unei structuri organizatorice adecvate scopului și rolului instituției, respectiv repartizarea tuturor salariaților pe locuri de muncă cu precizarea clară a atribuțiilor, răspunderilor și limitelor competenței lor, precum și exercitarea controlului asupra modului de îndeplinire a obligațiilor de serviciu;

b)   să asigure organizarea rațională a muncii pentru fiecare loc de muncă, stabilind sarcini și răspunderi sub forma descrierii sferei de atribuții în fișa postului rezultate din Regulamentul de organizare și funcționare al instituției, asigurând utilizarea integrală și eficientă a timpului de lucru;

c)    să organizeze judicios întreaga activitate prin păstrarea integrității patrimoniului din administrare, prin gospodărirea rațională a fondurilor materiale și financiare, prin adoptarea unor măsuri optime în vederea îndeplinirii obiectivelor instituției și a atribuțiilor prevăzute de actele normative în vigoare;

d)   să asigure egalitatea de tratament față de toți salariații și interzicerea oricăror forme de discriminare, directă sau indirectă, față de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală;

e)     să acorde salariaților toate drepturile conferite prin reglementările legale în vigoare aplicabile funcției publice pentru funcționarii publici  și, prin contractele individuale de muncă, pentru personalul contractual;

f)    să plătească drepturile salariale la termenele și în condițiile stabilite;

g)   să plătească toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa, precum și să rețină și să vireze contribuțiile și impozitele datorate de salariați, în condițiile legii;

h)   să asigure stabilitatea în muncă și promovarea personalului, în raport cu pregătirea, stagiul și aportul fiecăruia la bunul mers al activității instituției, în condițiile legii; în acest scop, anual completează și notează în Raporturi de evaluare performanțele profesionale individuale obținute, în condițiile legii, de către funcționarii publici și personalul contractual din subordine;

i)să asigure exercitarea unui control ierarhic permanent și exigent asupra modului de îndeplinire a obligațiilor și atribuțiilor salariaților și adoptarea de măsuri ferme față de orice abatere de la ordinea și disciplina muncii;

j)să asigure accesul neîngrădit al salariaților la perfecționarea pregătirii profesionale, în condițiile și formele prevăzute de lege;

k)   să asigure și să organizeze, în condițiile legii, accesul la informațiile de interes public în domeniul său de activitate;

l)să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal ale salariaților;

m) să asigure protecția salariaților împotriva amenințărilor, violențelor, faptelor de ultraj cărora le-ar putea fi victime în exercitarea funcțiilor sau în legatură cu acestea;

n)   să asigure luarea măsurilor legale privind protecția informațiilor clasificate în domeniul său de activitate;

o)   să ia toate măsurile de păstrare a secretului de serviciu, să asigure un control riguros asupra modului de depozitare și manipulare a documentelor ce constituie secrete de serviciu în vederea prevenirii, pierderii, înstrăinării, distrugerii sau divulgării conținutului acestora;

p)   să asigure în mod obligatoriu materialele igienico-sanitare;

q)   să informeze salariații asupra condițiilor de muncă și asupra elementelor care privesc desfășurarea relațiilor de muncă;

r)     să elibereze, la cerere, documente care atestă calitatea de salariat a solicitantului;

s)    alte obligații prevăzute de lege.

C A P I T O L U L IV
Drepturile și obligațiile salariatului

Art. 16

(1) Salariații ASPAAS sunt obligați să respecte ordinea și disciplina la locul de muncă, să îndeplinească toate sarcinile de serviciu ce le revin, cu respectarea Constituției și legilor care stau la baza organizării și funcționării instituției și a legislației specifice domeniului de activitate, potrivit:

a)    raporturilor de serviciu sau contractului individual de muncă;

b)   Regulamentului de Organizare și Funcționare al ASPAAS, aprobat prin ordin al ministrului;

c)    Regulamentului de organizare intern;

d)   Hotărârii Guvernului nr. 817/2017 privind structura și numărul de posturi ale Autorității pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar cu modificările și completările ulterioare;

e)    Ordinelor președintelui ASPAAS;

f)    dispozițiilor șefilor ierarhici privind desfășurarea activității;

g)   altor dispoziții legale în vigoare referitoare la ordinea și disciplina la locul de muncă.

(2) Personalul din cadrul ASPAAS are următoarele obligații principale:

a)    să respecte întocmai programul de lucru, să folosească integral și eficient timpul de muncă pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu;

b)   să realizeze atribuțiile de serviciu la nivelul cantitativ și calitativ stabilit prin fișa postului, cu respectarea strictă a normelor de protecție a muncii;

c)    să cunoască dispozițiile Constituției, ale Codului muncii, aprobat prin Legea nr. 53/2003, reglementările Legii nr. 188/1999, ale Legii nr. 7/2004, ale Legii nr. 176/2010, ale Legii nr. 477/2004, ale Regulamentului de organizare și funcționare al ASPAAS, ale Regulamentului intern, precum și ale oricărei alte dispoziții date pe linie ierarhică referitoare la munca ce o îndeplinește, având obligația să se conformeze întocmai, neputând fi absolvit de răspundere pe motiv că nu le cunoaște;

d)   să respecte dispozițiile art. 94 alin.(3) din Legea nr.161/2003, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că: “funcționarii publici care, în exercitarea funcției publice, au desfășurat activități de monitorizare și control cu privire la societăți comerciale sau în cadrul regiilor autonome, societăților comerciale ori în alte unități cu scop lucrativ, din sectorul public sau privat, în cadrul unei asociații familiale sau ca persoană fizică autorizată nu pot să-și desfășoare activitatea și nu pot acorda consultanță de specialitate la aceste societăți timp de 3 ani după ieșirea din corpul funcționarilor publici”;

e)    să aducă imediat la cunoștința șefului ierarhic orice nereguli constatate în realizarea sarcinilor ce îi revin;

f)    să intrețină și să păstreze în perfectă stare de funcționare aparatura din dotare;

g)   să respecte normele de comportament în cadrul instituției, respectiv să aibă o atitudine civilizată, demnă și corectă în relațiile de serviciu și să manifeste profesionalism și obiectivitate în relațiile cu terții pe parcursul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu;

h)   să păstreze secretul de serviciu, în condițiile legii;

i)să respecte normele privind modul de păstrare și manipulare a documentelor ce au caracter confidențial sau care constituie secrete de serviciu, în vederea prevenirii, pierderii, înstrăinării, distrugerii sau divulgării conținutului acestora;

j)să păstreze confidențialitatea în legătura cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștință în exercitatea funcției și să se conformeze sarcinilor date de șefii ierarhici cărora le este subordonat;

k)   să păstreze integritatea bunurilor din inventarul unității, precum și curățenia locului de muncă și a căilor de acces în cadrul instituției;

l)să anunțe șeful ierarhic, pe orice cale, în timp util, despre lipsa sa de la serviciu, chiar dacă aceasta este motivată;

m)  la numirea în funcție, precum și la încetarea activității, sunt obligați să prezinte, în condițiile legii, declarația de avere și declarația de interese, dacă se regăsesc printre categoriile de persoane care au obligația declarării averii și a intereselor. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se actualizează, potrivit legii;

n)   să execute orice alte obligații care îi revin în temeiul reglementărilor în vigoare.

Art. 17

Personalul din cadrul ASPAAS numit în funcții publice potrivit Legii nr. 188/1999, care are calitatea de funcționar public, pe lângă obligațiile prevăzute la art. 16 are și are și următoarele obligații specifice născute în temeiul raporturilor de serviciu, după cum urmează:

a)    să își îndeplinească cu profesionalism, imparțialitate și în conformitate cu legea, îndatoririle de serviciu și să se abțină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcționarilor publici;

b)   funcționarii publici de conducere sunt obligați să sprijine propunerile și inițiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătățirii activității autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, precum și a calității serviciilor publice oferite cetățenilor;

c)    să respecte normele de conduită profesională și civică prevăzute de lege;

d)   în exercitarea atribuțiilor ce le revin, să se abțină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor și preferințelor lor politice, să nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizație căreia îi este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice și să nu participe la activități politice în timpul programului de muncă;

e)    înalților funcționari publici le este interzis să facă parte din partide politice, organizații cărora le este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice sau din fundațiile ori asociațiile care funcționează pe lângă partidele politice;

f)    răspund, potrivit legii, de îndeplinirea atribuțiilor ce le revin din funcția publică pe care o dețin, precum și a atribuțiilor ce le sunt delegate;

g)   să se conformeze dispozițiilor primite de la superiorii ierarhici, care decurg din activitățile specifice structurii din care fac parte;

h)   să păstreze secretul de serviciu, precum și confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care iau cunoștință în exercitarea funcției publice, în condițiile legii, cu excepția informațiilor de interes public;

i)de a rezolva, în termenele stabilite de către superiorii ierarhici, lucrările repartizate;

j)să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților, stabilite potrivit legii.

Art. 18

Se interzice tuturor salariaților:

a)    întârzierea la programul de lucru sau plecarea înainte de terminarea programului de lucru;

b)   ieșirea din incinta instituției în timpul programului de lucru fără aprobarea șefului ierarhic;

c)    introducerea sau consumul băuturilor alcoolice în incinta instituției;

d)   prezentarea la serviciu în stare de ebrietate sau sub influența băuturilor alcoolice, a narcoticelor sau în stare de oboseală evidentă;

e)    fumatul în locurile ce nu sunt special amenajate pentru acest scop;

f)    scoaterea din sediul instituției a oricăror bunuri sau documente aparținând acesteia, fără aprobarea scrisă a conducerii;

g)   întrebuințarea în scopuri personale, comunicarea sau divulgarea pe orice cale, ori copierea de acte, note, planuri, schite, date sau alte documente privind activitatea instituției;

h)   intrarea/ieșirea a două sau mai multe persoane în/din incinta instituției prin utilizarea unei singure cartele/legitimații de acces;

i)le este interzis să ocupe funcții de conducere în structurile sau organele de conducere, alese sau numite, ale partidelor politice, definite conform statutului acestora, ale organizațiilor cărora le este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice sau ale fundațiilor ori asociațiilor care funcționează pe lângă partidele politice;

j)le este interzis să solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alții, în considerarea funcției lor publice, daruri sau alte avantaje;

k)   le este interzis să primească direct cereri a căror rezolvare intră în competența lor sau să discute direct cu petenții, cu excepția celor cărora le sunt stabilite asemenea atribuții, precum și să intervină pentru soluționarea acestor cereri.

Art. 19  

Drepturile funcționarilor publici:

a)    dreptul la opinie al funcționarilor publici este garantat;

b)   este interzisă orice discriminare între funcționarii publici pe criterii politice, de apartenență sindicală, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexuală, stare materială, origine socială sau de orice altă asemenea natură;

c)    funcționarul public are dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau în aplicarea statutului funcționarilor publici și care îl vizează în mod direct;

d)   dreptul de asociere sindicală este garantat funcționarilor publici;

e)    funcționarii publici pot, în mod liber, să înființeze organizații sindicale, să adere la ele și să exercite orice mandat în cadrul acestora;

f)    în situația în care înalții funcționari publici sau funcționarii publici care au calitatea de ordonatori de credite sunt aleși în organele de conducere a organizațiilor sindicale, aceștia au obligația ca în termen de 15 zile de la alegerea în organele de conducere ale organizațiilor sindicale să opteze pentru una dintre cele două funcții. În cazul în care funcționarul public optează pentru desfășurarea activității în funcția de conducere în organizațiile sindicale, raporturile de serviciu ale acestuia se suspendă pe o perioadă egală cu cea a mandatului în funcția de conducere din organizația sindicală;

g)   funcționarii publici de execuție, pot deține simultan funcția publică și funcția în organele de conducere ale organizațiilor sindicale, cu obligația respectării regimului incompatibilităților și al conflictelor de interese care le este aplicabil;

h)   funcționarii publici se pot asocia în organizații profesionale sau în alte organizații având ca scop protejarea intereselor profesionale;

i)funcționarilor publici le este recunoscut dreptul la grevă, în condițiile legii;

j)funcționarii publici care se află în grevă nu beneficiază de salariu și alte drepturi salariale pe durata grevei;

k)    pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază și sporul pentru vechime în muncă;

l)salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici;

m) pentru orele lucrate din dispoziția conducătorului autorității sau instituției publice peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele de sărbători legale ori declarate zile nelucrătoare funcționarii publici de execuție au dreptul la recuperare sau la plata majorată cu un spor de 100% din salariul de bază. Numărul orelor plătite cu sporul de 100% nu poate depăși 360 într-un an.*);

n)   funcționarii publici pot fi aleși sau numiți într-o funcție de demnitate publică, în condițiile legii;

o)   înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere pot fi numiți în funcții de demnitate publică numai după încetarea, în condițiile legii, a raporturilor de serviciu;

p)   prin excepție, funcționarii publici de conducere pot fi numiți în funcții de demnitate publică din cadrul autorităților sau instituțiilor publice din administrația publică centrală în care își desfășoară activitatea, precum și din cadrul autorităților sau instituțiilor publice aflate în raporturi ierarhice cu aceasta;

q)   înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere pot candida pentru funcții de demnitate publică numai după încetarea, în condițiile legii, a raporturilor de serviciu;

r)     funcționarii publici au dreptul, în condițiile legii, la concediu de odihnă, la concedii medicale și la alte concedii;

s)    în perioada concediilor de boală, a concediilor de maternitate și a celor pentru creșterea și îngrijirea copiilor, raporturile de serviciu nu pot înceta și nu pot fi modificate decât din inițiativa funcționarului public în cauză;

t)     autoritățile și instituțiile publice au obligația să asigure funcționarilor publici condiții normale de muncă și igienă, de natură să le ocrotească sănătatea și integritatea fizică și psihică;

u)   funcționarii publici beneficiază de asistență medicală, proteze și medicamente, în condițiile legii;

v)   funcționarii publici beneficiază de pensii, precum și de celelalte drepturi de asigurări sociale de stat, potrivit legii;

w) în caz de deces al funcționarului public, membrii familiei, care au, potrivit legii, dreptul la pensie de urmaș, primesc pe o perioadă de 3 luni echivalentul salariului de bază din ultima lună de activitate a funcționarului public decedat;

x)   în cazul în care decizia pentru pensia de urmaș nu a fost emisă din vina autorității sau a instituției publice în termen de 3 luni de la data decesului, aceasta va achita în continuare drepturile la pensie de urmaș până la emiterea deciziei pentru pensia de urmaș;

y)   funcționarii publici beneficiază în exercitarea atribuțiilor lor de protecția legii;

z)    autoritatea sau instituția publică este obligată să asigure protecția funcționarului public împotriva amenințărilor, violențelor, faptelor de ultraj cărora le-ar putea fi victimă în exercitarea funcției publice sau în legătură cu aceasta. Pentru garantarea acestui drept, autoritatea sau instituția publică va solicita sprijinul organelor abilitate, potrivit legii;

aa)autoritatea sau instituția publică este obligată să îl despăgubească pe funcționarul public în situația în care acesta a suferit, din culpa autorității sau instituției publice, un prejudiciu material în timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.

C A P I T O L U L    V
Norme de conduită profesională aplicabile funcționarilor publici și personalului contractual

Art. 20

(1) Normele de conduită profesională sunt obligatorii:

– pentru funcționarii publici, numiți în funcții publice de conducere și în funcții publice de execuție, pentru persoanele care ocupă temporar o funcție publică în cadrul instituției, în baza Legii nr. 188/1999, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 7/2004;

– pentru personalul contractual încadrat în baza unui contract individual de muncă, încheiat pe durată nedeterminată sau determinată, se stabilesc potrivit Codului muncii – Legea nr. 53/2003 și a Legii nr. 477/2004.

(2) Obiectivele normelor de conduită profesională urmăresc:

a) asigurarea creșterii calității serviciului public;

b) o bună administrare în realizarea interesului public;

c) eliminarea birocrației și a faptelor de corupție din administrația publică.

(3) Angajații ASPAAS trebuie să respecte și prevederile Codului etic și de integritate al funcționarilor publici și al personalului contractual.

Art. 21

Conduita profesională a funcționarilor publici și a personalului contractual este guvernată de următoarele principii generale:

a) supremația Constituției și a legii, principiu conform căruia funcționarii publici și personalul contractual au îndatorirea de a respecta Constituția și legile țării;

b) prioritatea interesului public, principiu conform căruia funcționarii publici și personalul contractual au îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul personal, în exercitarea funcției (publice);

c) asigurarea egalității de tratament a cetățenilor în fața autorităților și instituțiilor publice, principiu conform căruia funcționarii publici și personalul contractual au îndatorirea de a aplica același regim juridic în situații identice sau similare;

d) profesionalismul, principiu conform căruia funcționarii publici  și personalul contractual au obligația de a îndeplini atribuțiile de serviciu cu responsabilitate, competență, eficiență, corectitudine și conștiinciozitate;

e) imparțialitatea și independența/nediscriminarea, principiu conform căruia funcționarii publici și personalul contractual sunt obligați să aibă o atitudine obiectivă, neutră față de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură, în exercitarea funcției (publice);

f) integritatea morală, principiu conform căruia funcționarilor publici și personalului contractual le este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alții, vreun avantaj ori beneficiu material ori moral, în considerarea funcției (publice) pe care o dețin sau să abuzeze în vreun fel de această funcție;

g) libertatea gândirii și a exprimării, principiu conform căruia funcționarii publici și personalul contractual pot să-și exprime și să-și fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept și a bunelor moravuri;

h) cinstea și corectitudinea, principii conform cărora în exercitarea funcției (publice) și în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu funcționarii publici și personalul contractual trebuie să fie de bună-credință și să acționeze pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin;

i) deschiderea și transparența, principii conform cărora activitățile desfășurate de angajați în exercitarea funcției lor sunt publice și pot fi supuse monitorizării cetățenilor.

Art. 22

(1) Funcționarii publici și personalul contractual din cadrul ASPAAS sunt obligați să respecte următoarele norme generale de conduită profesională:

A. Asigurarea unui serviciu public de calitate

– Acesta se realizează prin participarea activă la luarea deciziilor și la transpunerea lor în practică în scopul realizării competențelor instituției, în limitele stabilite prin fișa postului;

– Funcționarii publici și personalul contractual au obligația de a avea un comportament profesionist și de a asigura, în condițiile legii, transparența administrativă, pentru a câștiga și a menține încrederea publicului în integritatea, imparțialitatea și eficacitatea instituției.

B. Loialitatea față de Constituție și lege

– Prin actele și faptele lor, funcționarii publici și personalul contractual au obligația să respecte Constituția, legile țării și să acționeze pentru punerea în aplicare a dispozițiilor legale, potrivit atribuțiilor ce le revin, cu respectarea eticii profesionale;

– Funcționarii publici și personalul contactual trebuie să se conformeze dispozițiilor legale privind restrângerea unor drepturi.

C. Loialitatea față de ASPAAS

– Funcționarii publici și personalul contractual au obligația de a apăra în mod loial prestigiul ASPAAS și de a se abține de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia. În acest sens funcționarilor publici și personalului contractual le este interzis:

a)    să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legatură cu activitatea instituției, cu politicile și strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;

b)   să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluționare și în care instituția are calitatea de parte;

c)    să dezvăluie informații care nu au caracter public, în alte condiții decât cele prevăzute de lege;

d)   să dezvăluie informațiile la care au acces, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituției, ale persoanelor încadrate și ale altor persoane fizice sau juridice;

e)    să acorde asistență și consultanță persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acțiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau instituției.

D. Libertatea opiniilor

– Funcționarii publici și personalul contractual au obligația respectării demnității funcției deținute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor instituției.

– Funcționarii publici și personalul contractual au obligația de a respecta libertatea opiniilor și de a nu se lăsa influențați de considerente personale sau de popularitate, să aibă o atitudine conciliantă și să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.

E. Activitatea publică

– Relațiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către funcționarii publici și personalul contractual desemnați în acest sens de Președintele ASPAAS, în condițiile legii.

– Cei desemnați să participe la activități sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredințat de către președinte.

– În cazul în care nu sunt desemnați ca atare, funcționarii publici și personalul contractual pot participa la activități sau dezbateri publice, fiind obligați să facă cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al ASPAAS.

F. Activitatea politică

– Funcționarilor publici și personalului contractual le este interzis, în exercitarea funcției publice și funcției deținute:

a)    să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;

b)   să furnizeze sprijin logistic candidaților la funcții de demnitate publică;

c)    să colaboreze, în afara relațiilor de serviciu, cu persoanele fizice sau juridice care fac donații ori sponsorizari partidelor politice;

d)   să afișeze, în cadrul agenției, însemne ori obiecte înscripționate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaților acestora.

G. Folosirea imaginii proprii

– În considerarea funcției publice deținute le este interzis să permita utilizarea numelui sau imaginii proprii în acțiuni publicitare pentru promovarea unei activități comerciale, precum și în scopuri electorale.

H. Cadrul relațiilor în exercitarea funcției (publice)

– Funcționarii publici și personalul contractual sunt obligați să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credință, corectitudine și amabilitate, să nu aducă atingere onoarei, reputației și demnității umane prin întrebuințarea unor expresii jignitoare, dezvăluirea unor aspecte ale vieții private sau formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase;

– Funcționarii publici și personalul contractual trebuie să adopte o atitudine imparțială și justificată pentru rezolvarea clară și eficientă a problemelor cetățenilor, prin respectarea principiului egalității cetățenilor în fața legii, prin promovarea unor soluții similare sau identice raportate la aceeași categorie de situații de fapt, eliminarea oricăror forme de discriminare bazate pe aspecte privind naționalitatea, convingerile religioase și politice, stare materială, sănătatea, vârsta, sexul sau alte aspecte.

I. Conduita în cadrul relațiilor internaționale

– Funcționarii publici și personalul contractual care reprezintă instituția în cadrul unor organizații internaționale, instituții de învățâmânt, conferințe, seminarii și alte activități cu caracter internațional au obligația să promoveze o imagine favorabilă țării și instituției pe care o reprezintă.

– Le este interzis funcționarilor publici și personalului contractual, în relațiile cu reprezentanții altor state, să exprime opinii personale privind aspecte naționale sau dispute internaționale.

– În deplasările externe, funcționarii publici și personalul contractual sunt obligați să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de protocol și le este interzisă încălcarea legilor și obiceiurilor țării gazdă.

J. Interdicția privind acceptarea cadourilor, serviciilor și avantajelor

– Funcționarii publici și personalul contractual nu trebuie să solicite ori să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitații sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, parinților, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relații de afaceri sau de natură politică, care le pot influența imparțialitatea în exercitarea funcțiilor publice deținute sau a funcției exercitate ori pot constitui o recompensă în raport cu aceste funcții.

K. Participarea la procesul de luare a deciziilor

– Funcționarii publici și personalul contractual sunt obligați să acționeze conform prevederilor legale și să își exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat și imparțial.

– Le este interzis să promită luarea unei decizii de către agenție, de către alți funcționari publici sau alți angajați contractuali, precum și îndeplinirea atribuțiilor în mod privilegiat.

L. Obiectivitate în evaluare

– Funcționarii publici de conducere precum și personalul contractual de conducere au obligația să asigure egalitatea de șanse și tratament cu privire la dezvoltarea carierei în funcția publică pentru funcționarii publici, respectiv pentru personalul contractual din subordine;

– Funcționarii publici de conducere și personalul contractual de conducere au obligația să examineze și să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenței profesionale pentru funcționarii publici și pentru personalul contractual din subordine, atunci când propun ori aprobă avansări, promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcții ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzând orice formă de favoritism ori discriminare;

– Se interzice funcționarilor publici de conducere și personalului contractual de conducere să favorizeze accesul ori promovarea în funcția publică ori în funcții contractuale pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile care guvernează conduita profesională a funcționarilor publici și personalului contractual.

M. Folosirea prerogativelor de putere publică de către funcționarii publici; folosirea abuzivă a atribuțiilor funcției deținute de către personalul contractual

– Se interzice folosirea în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, a prerogativelor funcției publice deținute precum și folosirea abuzivă a atribuțiilor funcției deținute de personalul contractual.

– Funcționarilor publici și personalului contractual le este interzisă urmărirea obținerii de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de elaborare a proiectelor de acte normative, de evaluare sau de participare la acțiuni de control.

– Le este interzis funcționarilor publici și personalului contractual să folosească poziția oficială pe care o dețin sau relațiile pe care le-au stabilit, pentru a influența anchetele interne ori externe sau pentru a determina luarea unei anumite măsuri.

– Funcționarilor publici și personalului contractual le este interzis să impună altor funcționari publici sau personalul contractual să se înscrie în organizații sau asociații, indiferent de natura acestora, ori să le sugereze acest lucru cu promisiuni în acordarea unor avantaje materiale sau profesionale.

N. Utilizarea resurselor publice

– Acționând în orice situație ca un bun proprietar, funcționarii publici și personalul contractual sunt obligați să asigure ocrotirea proprietății publice și private a statului, precum și a unitaților administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu.

– Funcționarii publici și personalul contractual au obligația să folosească timpul de lucru, precum și bunurile materiale numai pentru desfășurarea activităților aferente funcției (publice) deținute.

– Funcționarii publici și personalul contractual au obligația să propună și să asigure folosirea utilă și eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile  legale.

– Se interzice folosirea timpului de lucru ori logistica în interes personal pentru activități publicistice sau didactice.

O. Limitarea participării la achiziții, concesionări sau închirieri

– Orice funcționar public și angajat contractual poate achiziționa un bun aflat în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, supus vânzării în condițiile legii, cu excepția următoarelor cazuri:

1.    când a luat cunoștință, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute;

2.    când a participat, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv;

3.    când poate influența operațiunile de vânzare sau când a obținut informații la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces.

–    Aceste prevederi se aplică în mod corespunzator și în cazul concesionării sau închirierii unui bun aflat în proprietatea publică ori privată a statului sau a unitaților administrativ-teritoriale.

–    Se interzice furnizarea informațiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată a statului ori a unitaților administrativ-teritoriale, supuse operațiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte condiții decât cele prevăzute de lege.

Art. 23

(1) Agenția Națională a Funcționarilor Publici coordonează, monitorizează și controlează aplicarea normelor generale de conduită a funcționarilor publici, conform legii.

(2) Prin activitatea sa, Agenția Națională a Funcționarilor Publici nu poate influența derularea procedurii de lucru a Comisiei de disciplină din cadrul ASPAAS sesizată cu cercetarea încălcării normelor generale de conduită a funcționarilor publici, ca abateri disciplinare care atrag răspunderea disciplinară, în condițiile legii.

(3) Funcționarii publici nu pot fi sancționați sau prejudiciați în nici un fel pentru sesizarea cu buna-credință a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici sau a comisiei de disciplină competente, în condițiile legii.

(4) Agenția Națională a Funcționarilor Publici poate fi sesizată de orice persoană cu privire la încălcarea normelor de conduită a funcționarilor publici din cadrul ASPAAS, cu privire la constrângerea sau amenințarea exercitată asupra unui funcționar public pentru a-l determina să încalce dispoziții legale ori să le aplice necorespunzător și nu exclude sesizarea comisiei de disciplină, în condițiile legii.

Art. 24

La nivelul instituției, este desemnat prin Ordin al Președintelui ASPAAS, consilierul etic, funcționar public responsabil cu problematica consilierii în domeniul etic în instituție.

Art. 25

(1) Funcționarul public desemnat pentru consiliere etică și monitorizarea respectării normelor de conduită din cadrul agenției, exercită, în această calitate, următoarele atribuții:

a) acordarea de consultanță și asistență funcționarilor publici din cadrul ASPAAS cu privire la respectarea normelor de conduită;

b) monitorizarea aplicării prevederilor codului de conduită în cadrul ASPAAS, aprobat prin Legea nr.7/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare ;

c) întocmirea de rapoarte trimestriale privind respectarea normelor de conduită de către funcționarii publici din cadrul ASPAAS.

(2) Rapoartele trimestriale, aprobate de conducătorul instituției, se comunică funcționarilor publici din cadrul ASPAAS și se transmit trimestrial Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, la termenele și în forma standard stabilite prin Ordinul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr. 1200/2013 privind monitorizarea normelor de conduită de către funcționarii publici și a implementării procedurilor disciplinare.

(3) Rapoartele ASPAAS privind respectarea normelor de conduită se centralizează într-o bază de date necesară pentru:

a) identificarea cauzelor care determină încălcarea normelor de conduită profesională, inclusiv a constrângerilor sau amenințărilor exercitate asupra unui funcționar public pentru a-l determina să încalce dispoziții legale în vigoare ori să le aplice necorespunzător;

b) identificarea modalităților de prevenire a încălcării normelor de conduită profesională;

c) adoptarea măsurilor privind reducerea și eliminarea cazurilor de nerespectare a prevederilor legale.

Art. 26

(1) ASPAAS coordonează și controlează aplicarea normelor generale de conduită profesională a personalului contractual, conform legii.

(2) Prin activitatea sa, ASPAAS nu poate influența derularea procedurii disciplinare din cadrul instituției, desfășurată în conformitate cu prevederile Codului muncii – Legea nr.53/2003, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Personalul contractual nu poate fi sancționat sau prejudiciat în nici un fel pentru sesizarea cu bună-credință a organelor disciplinare competente, în condițiile legii.

(4) ASPAAS poate fi sesizată de orice persoană cu privire la încălcarea normelor generale de conduită profesională a personalului contractual, de către angajații contractuali, la constrângerea sau amenințarea exercitată asupra angajatului contractual pentru a-l determina să încalce dispozițiile legale în vigoare ori să le aplice necorespunzator și nu exclude sesizarea organului disciplinar competent, potrivit legii, din cadrul instituției.

C A P I T O L U L    VI
Organizarea timpului de muncă

Art. 27

(1) Programul de lucru pentru personalul din cadrul ASPAAS, funcționari publici și personal contractual, este de 8 ore pe zi și de 40 de ore săptămânal, conform dispozițiilor conducerii instituției, în condițiile legii.

(2) Programul de lucru cu publicul al ASPAAS se stabilește conform dispozițiilor conducerii instituției, în condițiile legii.

(3) La începutul și la sfârșitul programului de lucru, salariații au obligația să își înregistreze prezența la serviciu prin semnarea condicii de prezență.

(4) Prezența la locul de muncă a salariaților va fi controlată de șefii ierarhici.

(5) Lipsa de la serviciu, fără prealabila învoire din partea șefilor ierarhici sau fără prezentarea de documente legale privind atestarea stării de incapacitate temporară de muncă, precum și în alte situații prevăzute de lege este considerată absență nemotivată care poate atrage răspunderea disciplinară, conform legii.

(6) Repausul săptămânal se acorda în două zile consecutive, sâmbătă și duminică.

(7) Zilele de sărbătoare legală și celelalte zile în care nu se lucrează sunt stabilite prin lege.

(8) Durata maximă legală a timpului de munca nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare, în condițiile legii.

Art. 28

A. Pentru personalul contractual

(1) Conform Codului muncii – Legea nr.53/2003, republicată cu modificările și completările ulterioare, munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal este considerată muncă suplimentară.

(2) Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepția cazului de forță majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturarii consecințelor unui accident.

(3) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite sau se plătește conform prevederilor legale în vigoare.

B. Pentru funcționarii publici

Conform Legii nr.188/1999, republicată (r2), cu modificările și completările ulterioare, pentru orele lucrate din dispoziția conducătorului autorității sau instituției publice peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele de sărbători legale ori declarate zile nelucrătoare funcționarii publici de execuție au dreptul la compensarea prin ore libere plătite sau la plata muncii suplimentare conform prevederilor legale în vigoare, coroborat cu art. 120-122 din Codul muncii – Legea nr.53/2003, republicată cu modificările și completările ulterioare.

C A P I T O L U L    VII
Organizarea timpului de odihnă

Art. 29

(1) Personalul instituției are dreptul, în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă platit, cu o durată de 21 sau 25 zile lucrătoare, în raport cu vechimea în muncă, după cum urmează:

Vechimea în muncă                                Durata concediului

– până la 10 ani                                       21 zile lucrătoare

– peste 10 ani                                          25 zile lucrătoare

(2) Vechimea în muncă ce se ia în considerare la determinarea duratei concediului de odihnă este aceea pe care salariații o împlinesc în cursul anului calendaristic pentru care li se acordă concediul.

(3) Pentru salariații care se încadrează în muncă în timpul anului, durata concediului de odihnă este stabilit proporțional cu perioada lucrată de la încadrare până la sfârșitul anului calendaristic respectiv, în raport cu vechimea în muncă în tranșele prevăzute mai sus.

(4) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit  este garantat tuturor salariaților și nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări.

(5) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum și zilele libere plătite nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.

Art. 30

(1) Programarea concediilor de odihnă se va efectua la sfârșitul anului, pentru anul următor.

(2) Programarea, modificarea programării, amânarea, efectuarea și întreruperea concediului de odihnă, precum și compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat se stabilesc în limitele și cu respectarea dispozițiilor legale în domeniu, în vigoare pentru instituțiile publice.

Art. 31

(1) În afara concediului de odihnă, salariații au dreptul, în condițiile legii, la zile de concediu plătit, care nu se includ în durata concediului de odihnă  în cazul următoarelor evenimente  deosebite:

a) căsătoria salariatului – 5 zile lucrătoare;

b) nașterea sau căsătoria unui copil – 3 zile lucrătoare;

c) decesul soției/soțului sau al unei rude de până la gradul II/III inclusiv, al salariatului sau a soțului/soției acestuia, inclusiv – conform legii aplicabile personalului contractual/funcționarilor publici – 3 zile lucrătoare;

d) schimbarea locului de munca în cadrul aceleiași unități cu mutarea domiciliului în altă localitate – 5 zile lucrătoare;

e) donatorii de sânge, conform legii;

f) controlul medical anual – o zi lucrătoare (pentru funcționarii publici);

g) dispensă pentru consultații prenatale în limita a maxim 16 ore/lună, cf. art. 15 din OUG nr. 96/2003, pentru salariatele gravide.

(2) Concediul fără plată se acordă conform dispozițiilor legale în vigoare pentru instituțiile publice.

(3) Cererile de concediu se întocmesc cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de perioada de concediu solicitată. Pentru situațiile de urgență și imprevizibile, salariații pot formula cererea de concediu pentru fracțiuni ce nu depășesc 3 zile consecutive, cu cel puțin o zi înainte de data începerii efectuării concediului. În situații cu totul speciale, cererea poate fi întocmită în ziua concediului de către înlocuitorul care preia sarcinile pe perioada efectuării concediului.

C A P I T O L U L     VIII

Reguli concrete de disciplina muncii
 

Art. 32
(1) Relațiile de serviciu între angajații instituției sunt relații de ierarhie administrativă și de subordonare operativă.
(2) Aceste relații sunt stabilite prin organigrama ASPAAS aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 468/28.06.2018 pentru modificarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 817/15.11.2017 privind structura și numărul de posturi ale Autorității pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar.
(3) În cadrul relațiilor de ierarhie administrativă, fiecare salariat este subordonat unui singur șef ierarhic direct.
(4) Transmiterea dispozițiilor de ierarhie administrativă se face prin conducătorii ierarhici direcți.
(5) Conducătorii ierarhici pot transmite dispoziții și direct;  în acest caz cel care a primit dispoziția este obligat să îl informeze pe șeful său ierarhic superior.

Art. 33
(1) Personalul de conducere este obligat să dea dispoziții în limita competenței lor, stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare al instituției sau prin alte dispoziții de serviciu, să pretindă executarea întocmai a dispozițiilor date și să controleze executarea acestora.
(2) Dispozițiile date trebuie să fie conforme cu prevederile legale și cu instrucțiunile de serviciu și să nu lezeze onoarea și demnitatea celor care urmează să le execute.
(3) Conducătorii răspund de legalitatea, temeinicia și oportunitatea dispozițiilor date, precum și de consecințele acestora.
(4) Șefii ierarhici sunt obligați să se convingă că dispozițiile date verbal au fost înțelese corect de cei care urmează să le execute.
(5) Salariații sunt obligați să execute întocmai și la timp dispozițiile primite. Dacă persoana care primește dispoziția consideră că aceasta este ilegală, trebuie să raporteze asupra consecințelor celui care a dat dispoziția, iar dacă acesta își menține dispoziția, persoana respectivă, pe proprie răspundere poate să nu o execute, raportând conducatorului ierarhic superior celui care a dat dispoziția.

Art. 34

(1) Evidența timpului de lucru se asigură prin pontaj și prin condica de prezență/sistemul de control acces la nivelul instituției. În acest sens, conducătorul ia măsuri ca salariații să semneze personal condica de prezență, atât la începerea, cât și la terminarea programului și să utilizeze cartelele de control acces;

(2) Persoana responsabilă din cadrul compartimentului financiar-contabil, resurse umane și administrativ întocmește situația nominală a prezenței, însoțită de documentele justificative (ex.: cereri concedii de odihnă, certificate medicale etc.);

(3) Situația prezenței pentru luna anterioară, vizată și aprobată de către conducerea instituției se păstrează la Compartimentul financiar-contabil, resurse umane și administrativ.

Art. 35

(1) Accesul salariaților se va face în baza cartelei/legitimației de acces personalizată, utilizată ori de câte ori este necesar în cursul unei zile.

(2) Accesul invitaților/persoanelor străine în sediul instituției se va da de către persoana responsabilă.

C A P I T O L U L    IX
Abaterile disciplinare și sancțiunile aplicabile

Art. 36

(1) ASPAAS dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară.

(2) Abaterea disciplinară este o faptă în legatură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat (funcționar public și/sau personal contractual) prin care acesta a încălcat normele legale, Regulamentul de organizare și funcționare, Regulamentul de organizare intern, contractul individual de muncă, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.

Art. 37

(1) Pentru funcționarii publici, constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea disciplinară a acestora, încălcarea cu vinovăție a îndatoririlor corespunzatoare funcției publice pe care o dețin și a normelor de conduită profesională și civică prevăzute de Legea nr.7/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Potrivit legii, constituie abateri disciplinare următoarele fapte săvârșite de către salariații:

a)    întârzirea sistematică în efectuarea lucrărilor;

b)   neglijența repetată în rezolvarea lucrărilor;

c)    absențe nemotivate de la serviciu;

d)   nerespectarea în mod repetat a programului de lucru;

e)    intervențiile sau stăruințele pentru soluționarea unor cereri în afara cadrului legal;

f)    nerespectarea secretului profesional sau a confidențialității lucrărilor cu acest caracter;

g)   manifestări care aduc atingere prestigiului autorității sau instituției publice în care își desfășoara activitatea;

h)   desfășurarea în timpul programului de lucru a unor activități cu caracter politic;

i)refuzul de a îndeplini atribuțiile de serviciu;

j)încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilități, conflicte de interese și interdicții stabilite prin lege pentru funcționarii publici;

k)   alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în actele normative din domeniul funcției publice și funcționarilor publici/personalului contractual.

(3) Pentru funcționarii publici sancțiunile disciplinare sunt :

a)    mustrarea scrisă;

b)   diminuarea drepturilor salariale cu 5 – 20 % pe o perioadă de până la 3 luni;

c)    suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau, după caz, de promovare în funcția publică pe o perioadă de la 1 la 3 ani;

d)   retrogradarea în funcția publică pe o perioadă de până la un an;

e)    destituirea din funcția publică.

(4) Pentru personalul contractual sancțiunile disciplinare, potrivit Codului muncii – Legea nr.53/2003, cu modificările și completările ulterioare, sunt următoarele :

a)    avertismentul scris;

b)   retrogradarea din funcție, cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăși 60 de zile;

c)    reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;

d)   reducerea salariului de bază pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;

e)    desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

Art. 38

Aplicarea sancțiunilor disciplinare conduce la restabilirea disciplinei la locul de muncă și prevenirea săvârșirii altor abateri disciplinare.

C A P I T O L U L    X
Reguli referitoare la procedura disciplinară

Art. 39

Procedura de cercetare disciplinară, în vederea stabilirii gradului de vinovăție pentru aplicarea sancțiunilor disciplinare se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare, specifice fiecărei categorii de personal.

Art. 40

La individualizarea sancțiunii disciplinare se ține seamă de cauzele și gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, gradul de vinovăție și consecințele abaterii, comportarea generală în timpul serviciului, precum și de existența în antecedentele acestuia a altor sancțiuni disciplinare.

C A P I T O L U L    XI
 
Măsuri privind protecția persoanelor care au reclamat ori au sesizat încălcări ale legii, săvârșite de către persoanele cu funcții de conducere sau de execuție din cadrul ASPAAS.

Art. 41

(1) Semnalarea de către personalul din cadrul instituției a unor fapte de încălcare a legii de către persoanele de conducere sau de execuție în cadrul instituției ca abateri disciplinare, contravenții sau infracțiuni, constituie, potrivit legii, avertizare în interes public.

(2) Avertizare în interes public înseamnă sesizarea făcută cu bună-credință cu privire la orice faptă care presupune o încălcare a legii, a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei administrări, eficienței, eficacității, economicității și transparenței și privește:

a)    infracțiuni de corupție, infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, infracțiuni în legatură directă cu infracțiunile de corupție, infracțiunile de fals și infracțiunile de serviciu sau în legatură cu serviciul;

b)   infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunității Europene;

c)    practici sau tratamente preferențiale ori discriminatorii în exercitarea atribuțiilor instituției;

d)   încălcarea prevederilor privind incompatibilitățile și conflictele de interese;

e)    folosirea abuzivă a resurselor materiale sau umane;

f)    partizanatul politic în exercitarea prerogativelor postului, cu excepția persoanelor alese sau numite politic;

g)   încălcări ale legii în privința accesului la informații și a transparenței decizionale;

h)   încălcarea prevederilor legale privind achizițiile publice și finanțărilor nerambursabile;

i)incompetența sau neglijența în serviciu;

j)evaluări neobiective ale personalului în procesul de recrutare, selectare, promovare, retrogradare și eliberare din funcție;

k)   încălcări ale procedurilor administrative sau stabilirea unor proceduri interne cu nerespectarea legii;

l)emiterea de acte administrative sau de altă natură care servesc interese de grup sau clientelare;

m)  administrarea defectuoasă sau frauduloasă a patrimoniului public și privat al instituției;

n)   încălcarea altor dispoziții legale care impun respectarea principiului bunei administrări și cel al ocrotirii interesului public.

Art. 42

Protecția avertizării în interes public este guvernată de următoarele principii:

a)    principiul legalității;

b)   principiul supremației interesului public;

c)    principiul responsabilității;

d)   principiul nesancționării abuzive;

e)    principiul bunei administrări;

f)    principiul bunei conduite;

g)   principiul echilibrului;

h)   principiul bunei-credințe.

Art. 43

Sesizarea privind încălcarea legii sau a normelor deontologice și profesionale, poate fi făcută alternativ sau cumulat, cu respectarea principiului bunei-credințe:

a)    șefului ierarhic al persoanei care a încălcat prevederile legale;

b)   conducătorului instituției;

c)    comisiei de disciplină sau altor organisme similare din cadrul instituției publice din care face parte persoana care a încălcat legea;

d)   organelor judiciare;

e)    organelor însărcinate cu constatarea și cercetarea conflictelor de interese și a incompatibilităților;

f)    comisiilor parlamentare;

g)   mass-media;

h)   organizațiilor profesionale, sindicale sau patronale;

i)organizațiilor neguvernamentale.

Art. 44

În fața comisiei de disciplină sau a altor organe similare, persoanele care fac sesizarea, în calitate de avertizori, beneficiază de protecție după cum urmează:

a)    avertizorii în interes public beneficiază de prezumția de bună-credință, până la proba contrară;

b)   la cererea avertizorului cercetat disciplinar ca urmare a unui act de avertizare, este obligatorie invitarea presei și a unui reprezentant al sindicatului. Anunțul se face prin comunicat pe pagina de internet a instituției cu cel putin 3 zile lucrătoare înaintea ședinței, sub sancțiunea nulității  raportului și a sancțiunii disciplinare aplicate;

c)    în situația în care cel reclamat prin avertizarea în interes public este șef ierarhic, direct sau indirect, ori are atribuții de control, inspecție și evaluare a avertizorului, se va asigura protecția avertizorului prin ascunderea identității.

C A P I T O L U L    XII
Dispoziții finale
 

Art. 45

Activitatea de soluționare a petițiilor individuale ale salariaților – cereri, reclamații, sesizări sau propuneri se desfașoară conform procedurii legale prevăzută de legislația în vigoare, respectiv Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 233/2002.

Art. 46

Accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public din sfera de activitate a ASPAAS, ca principiu fundamental al relațiilor dintre persoane și autoritățile publice, este asigurat și organizat în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare și ale Hotărârii Guvernului nr.123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001.

Art. 47

Regulamentul de organizare intern se completează cu dispozițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, cu dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, cu dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 1344/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, ale Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autoritățile și instituțiile publice, ale Legii nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii, cu alte dispoziții legale cu incidență asupra activității instituției, precum și cu actele administrative emise (ordine, instrucțiuni) de Președintele ASPAAS în exercitarea atribuțiilor ce îi revin și în aplicarea legislației specifice.

Art. 48 

Prezentul Regulament intern intră în vigoare la data aprobării prin ordin al Președintelui ASPAAS și se aplică tuturor salariaților instituției.

Art. 49 

Regulament de organizare intern va fi adus la cunoștința tuturor salariaților instituției.