R E G U L A M E N T U L  I N T E R N AL

AUTORITĂŢII PENTRU SUPRAVEGHEREA PUBLICĂ A ACTIVITĂŢII DE AUDIT STATUTAR

I N T R O D U C E R E

Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar (ASPAAS) este organizată şi funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice.

Rolul ASPAAS este  de a creşte încrederea publică în situaţiile financiare anuale şi în situaţiile financiare anuale consolidate auditate.

ASPAAS are, în principal, următoarele obiective: creşterea calităţii auditului statutar, creşterea profesionalismului auditorilor financiari şi firmelor de audit, supravegherea în interes public a activităţii de audit statutar, potrivit cerinţelor reglementărilor Uniunii Europene şi ale altor reglementări în domeniu şi asigurarea eficacităţii propriei activităţi desfăşurate în domeniul auditului statutar.

C A P I T O L U L  I
Dispoziţii generale

Art. 1

(1)  ASPAAS s-a înfiinţat în baza prevederilor Legii nr.162/2017 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi de modificare a unor acte normative, şi funcţionează în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 817/15.11.2017 privind structura şi numărul de posturi ale Autorităţii pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)  ASPAAS are următoarele atribuţii:

 a) autorizarea şi retragerea autorizării auditorilor financiari şi a firmelor de audit;

 b) înregistrarea și actualizarea auditorilor financiari şi a firmelor de audit în Registrul public electronic;

 c) formarea continuă a auditorilor financiari şi formarea stagiarilor în activitatea de audit

statutar;

 d) efectuarea inspecţiilor pentru asigurarea calității auditului stautar la auditorii financiari şi firmele de audit în exercitarea activităţii de audit statutar;

 e) adoptarea măsurilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege;

 f) supravegherea şi controlul modului în care Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) îşi exercită atribuţiile delegate conform art. 52 din Legea nr. 162/2017;

 g) cooperarea cu alte autorităţi competente din România şi din alte state membre, precum şi cu alte organisme naţionale şi internaţionale de profil implicate în procesul de elaborare şi implementare a reglementărilor specifice domeniului auditului statutar;

 h) transmiterea de informări şi răspunsuri, la solicitările Comisiei Europene, în ceea ce priveşte profesia de audit statutar şi supravegherea în interes public la nivel naţional a activităţii de audit statutar;

 i) emiterea reglementărilor proprii în baza şi în aplicarea prevederilor Legii nr. 162/2017.

(3) ASPAAS îndeplineşte şi următoarele atribuţii necesare exercitării competenţelor sale:

a) implementarea strategiei cu privire la activitatea de supraveghere în interes public a activităţii de audit statutar;

b) adoptarea Codului etic emis de IFAC;

c) supravegherea traducerii şi a revizuirii traducerii standardelor internaţionale de audit şi a Codului etic emis de IFAC;

d) orice alte atribuţii specifice domeniului său de activitate, stabilite prin prezenta lege sau prin alte reglementări naţionale şi ale Uniunii Europene.

(4)  Pentru realizarea atribuţiilor sale, ASPAAS solicită informaţii de la auditorii financiari, firmele de audit sau CAFR.

(5)  ASPAAS stabilește, în condiţiile legii, raporturi de colaborare cu instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii Europene.

(6)  ASPAAS stabileşte, în condiţiile legii, împreună cu ministerele și cu celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, sistemul de date, informații și raportări periodice referitor la domeniul său de activitate.

Art. 2

(1)  ASPAAS este condusă de un preşedinte, cu rang de subsecretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului finanţelor publice.

(2)  Preşedintele ASPAAS are calitatea de ordonator terţiar de credite şi poate delega această calitate către funcţionari publici de conducere, în condiţiile legii. Prin ordinul de delegare se precizează limitele şi condiţiile delegării.

(3)  În exercitarea atribuţiilor, Preşedintele ASPAAS emite ordine şi decizii

(4)  Ordinele Preşedintelui ASPAAS cu caracter normativ și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5)  Preşedintele reprezintă ASPAAS în raporturile cu autorităţile administraţiei publice, cu alte persoane juridice, cu persoane fizice, precum şi cu organisme din ţară şi din străinătate.

(6)  Preşedintele ASPAAS poate delega, în condiţiile legii, unele atribuţii către funcţionari publici de conducere din cadrul ASPAAS. Prin ordinul de delegare se precizează limitele şi condiţiile delegării.

(7)  În cazul în care Preşedintele ASPAAS, din motive întemeiate, nu îşi poate exercita atribuţiile, deleagă prin ordin pe unul dintre funcţionarii publici de conducere să exercite aceste atribuţii. Prin ordinul de delegare se precizează limitele şi condiţiile delegării.

(8)  Preşedintele ASPAAS răspunde în faţa ministrului finanţelor publice pentru întreaga activitate din cadrul ASPAAS.

Art. 3

Structura organizatorică a ASPAAS este cea prevăzută în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 468/28.06.2018 pentru modificarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 817/15.11.2017 privind structura şi numărul de posturi ale ASPAAS.

Art. 5

(1) Personalul ASPAAS, care exercită prerogative de putere publică, în baza funcţiei publice pe care o deţine, se bucură de toate drepturile şi are toate obligaţiile ce decurg din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată (r2), cu modificările şi completările ulterioare şi a oricăror alte reglementări legale în vigoare aplicabile funcţiei publice.

(2) Personalul din cadrul ASPAAS care desfăşoară activităţi de secretariat, administrativ, protocol, gospodărire, întretinere-reparaţii şi de deservire, precum şi alte categorii de personal care nu exercită prerogative de putere publică este considerat personal contractual potrivit legislaţiei muncii în vigoare, cu toate drepturile şi obligaţiile aferente conform Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6

Prevederile Regulamentului intern al ASPAAS se aplică demnitarilor, personalului numit în funcţii publice de conducere, în funcţii publice de execuţie, personalului contractual angajat în funcţii de execuţie, precum şi persoanelor delegate sau detaşate în cadrul ASPAAS.

Art. 7

Prezentul Regulament intern este întocmit în temeiul reglementărilor legale cu caracter general cuprinse în:

–  Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată (r2), cu modificările şi completările ulterioare;

–  Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru personalul numit în funcţii publice de conducere şi în funcţii publice de execuţie;

–  Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice, şi ale celor cuprinse în Codul muncii, aprobat prin Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru personalul contractual angajat cu contract individual de muncă pe durata nedeterminată sau determinată;

–  Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte instituţii care semnalează încălcări ale legii, şi, de asemenea, conţine dispoziţii normative specifice activităţii ASPAAS;

–  Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 8

(1) Relaţiile de serviciu sunt, pentru funcţionarii publici, raporturi de serviciu de subordonare ierarhică care presupun activităţi ce implică exercitarea prerogativelor de putere publică, în condițiile legii, pe baza următoarelor principii care stau la baza exercitării funcţiei publice:

a)  legalitate, imparţialitate şi obiectivitate;

b)  transparenţă;

c)    eficiență şi eficacitate;

d)   responsabilitate, în conformitate cu prevederile legale;

e)    orientare către  cetăţean;

f)    stabilitate în exercitarea funcţiei publice;

g)   subordonare ierarhică.

(2) Relaţiile de muncă sunt, pentru personalul contractual, raporturi de muncă de subordonare ierarhică, născute din încheierea, executarea, modificarea sau încetarea unui contract individual de muncă, în condiţiile legii, care nu presupun exercitarea prerogativelor de putere publică.

(3) Raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici şi raporturile de muncă ale personalului contractual sunt circumscrise următoarelor principii fundamentale ale relaţiilor de muncă:

a)    libertatea muncii este garantată prin Constituţie. Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit;

b)   munca forţată este interzisă;

c)    egalitatea de tratament faţă de toţi salariaţii;

d)   orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, este interzisă;

e)    orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate activitaţii desfăsurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nici o discriminare;

f)    dreptul la plată egală pentru muncă egală;

g)   dreptul la protecţia datelor cu caracter personal;

h)   dreptul la protecţie împotriva concedierilor nelegale;

i)dreptul la asociere liberă a salariaţilor pentru apărarea drepturilor şi promovarea intereselor lor profesionale, economice şi sociale;

j)consensualitate şi bună-credinţă.

Art. 9

Regulamentul intern cuprinde cel puţin următoarele categorii de dispoziţii:

a)  reguli privind protecţia, igiena şi securitatea în muncă;

b)  obligaţiile conducerii ASPAAS;

c)    obligaţiile funcţionarilor publici şi ale personalului contractual din cadrul ASPAAS;

d)   norme generale de conduită profesională aplicabile funcţionarilor publici şi personalului contractual;

e)    organizarea timpului de muncă şi a timpului de odihnă;

f)    reguli concrete privind disciplina muncii;

g)   abaterile disciplinare şi sancţiunile aplicabile;

h)   reguli referitoare la procedura disciplinară;

i)procedura de solutionare a cererilor, petiţiilor sau reclamaţiilor;

j)măsuri privind protecţia persoanelor care au reclamat ori au sesizat încălcări ale legii în cadrul ASPAAS, săvârşite de către persoane cu funcţii de conducere sau de execuţie din cadrul instituţiei.

C A P I T O L U L II
Reguli privind protecţia, igiena şi sănătatea în muncă
 

Art. 10

(1) Conducerea ASPAAS este obligată să asigure condiţii de muncă corespunzătoare pentru personalul propriu, cu respectarea normelor igienico-sanitare.

(2) Conducerea ASPAAS are obligaţia de a lua măsurile prevăzute de legislaţia în vigoare privind desfăşurarea muncii în condiţii de protecţie şi securitate deplină, asigurând condiţii normale de muncă şi igienă de natură să ocrotească sănătatea şi integritatea fizică a salariaţilor.

Art. 11

În cadrul propriilor responsabilităţi, ASPAAS ia măsurile necesare pentru protejarea securităţii şi sănătăţii salariaţilor, inclusiv pentru activităţile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare şi pregătire, precum şi pentru punerea în aplicare a organizării protecţiei muncii şi mijloacelor necesare acesteia, cu respectarea următoarelor principii generale de prevenire:

a)    evitarea riscurilor;

b)   evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

c) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea locurilor de muncă şi alegerea echipamentelor şi metodelor de muncă, în vederea atenuării, cu precădere, a muncii monotone şi a muncii repetitive, precum şi a reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii;

d) luarea în considerare a evoluţiei tehnicii;

e) combaterea riscului la sursă;

f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin periculos;

g) adoptarea măsurilor de protecţie colectivă cu prioritate faţă de măsurile de protecţie individuală;

h) aducerea la cunoştinţa salariaţilor a instrucţiunilor corespunzătoare.

Art. 12

Pentru prevenirea accidentelor în muncă, conducerea ASPAAS, prin structura de specialitate  desemnată, ia următoarele măsuri:

a)    stabilirea normelor de protecţie a muncii şi controlul respectării lor;

b)   instruirea periodică pentru însuşirea normelor de tehnică a securităţii muncii şi a normelor de igienă a muncii, consemnându-se în fişa de instructaj atât instruirea cât şi verificarea însuşirii normelor de către angajaţi;

c)    afişarea la locurile de muncă a instrucţiunilor specifice de protecţie şi igienă în muncă;

d)   respectarea dispoziţiilor privind timpul de muncă şi de odihnă, munca tinerilor şi femeilor;

e)    asigurarea condiţiilor de muncă prevăzute în actele normative referitoare la asigurările sociale, respectarea regimului de protecţie a persoanelor cu handicap, a mamei şi copilului, asigurarea ordinii si curăţeniei;

f)    dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea periodică sau ori de câte ori condiţiile de igienă sau situaţiile epidemice o impun, a locurilor de muncă;

g)   iluminatul şi ventilaţia locurilor de muncă, întreţinerea în bune condiţii a căilor de acces la diversele instalaţii.

Art. 13

ASPAAS are obligaţia să asigure accesul salariaţilor la serviciul medicului de medicină a muncii, care constă în prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, supravegherea efectivă a condiţiilor de igienă şi sănătate în muncă, asigurarea controlului medical al salariaţilor atât la angajarea în muncă cât şi pe perioada desfăşurării activităţii, formularea de propuneri către conducere pentru schimbarea locului de muncă sau a felului muncii unor salariaţi datorită stării de sănătate a acestora.

C A P I T O L U L    III
Drepturile şi obligaţiile angajatorului
 

Art. 14

Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:

(1)  să stabilească organizarea şi funcţionarea ASPAAS;

(2)  să stabilească atribuţiile, răspunderile şi limitele de competenţă pentru fiecare salariat în raport cu funcţia pe care o îndeplineşte sau cu munca pe care o desfăşoară, specialitatea atestată şi capacitatea profesională a fiecăruia;

(3)  să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;

(4)  să exercite controlul asupra modului de aducere la îndeplinire a atribuţiilor şi sarcinilor de serviciu;

(5)  să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare potrivit legii;

(6)  alte drepturi prevăzute de lege.

Art. 15

În vederea asigurării unor condiţii optime şi a unui climat favorabil desfăşurării în bune condiţii a activitaţii, ASPAAS îi revin următoarele obligaţii  principale:

a)    să asigure buna desfăşurare a activitaţii prin stabilirea unei structuri organizatorice adecvate scopului şi rolului instituţiei, respectiv repartizarea tuturor salariaţilor pe locuri de muncă cu precizarea clară a atribuţiilor, răspunderilor şi limitelor competenţei lor, precum şi exercitarea controlului asupra modului de îndeplinire a obligaţiilor de serviciu;

b)   să asigure organizarea raţională a muncii pentru fiecare loc de muncă, stabilind sarcini şi răspunderi sub forma descrierii sferei de atribuţii în fişa postului rezultate din Regulamentul de organizare şi funcţionare al instituţiei, asigurând utilizarea integrală şi eficientă a timpului de lucru;

c)    să organizeze judicios întreaga activitate prin păstrarea integrităţii patrimoniului din administrare, prin gospodărirea raţională a fondurilor materiale şi financiare, prin adoptarea unor măsuri optime în vederea îndeplinirii obiectivelor instituţiei şi a atribuţiilor prevăzute de actele normative în vigoare;

d)   să asigure egalitatea de tratament faţă de toţi salariaţii şi interzicerea oricăror forme de discriminare, directă sau indirectă, faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală;

e)     să acorde salariaţilor toate drepturile conferite prin reglementările legale în vigoare aplicabile funcţiei publice pentru funcţionarii publici  şi, prin contractele individuale de muncă, pentru personalul contractual;

f)    să plătească drepturile salariale la termenele şi în condiţiile stabilite;

g)   să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină şi să vireze contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi, în condiţiile legii;

h)   să asigure stabilitatea în muncă şi promovarea personalului, în raport cu pregătirea, stagiul şi aportul fiecăruia la bunul mers al activităţii instituţiei, în condiţiile legii; în acest scop, anual completează şi notează în Raporturi de evaluare performanţele profesionale individuale obţinute, în condițiile legii, de către funcţionarii publici si personalul contractual din subordine;

i)să asigure exercitarea unui control ierarhic permanent şi exigent asupra modului de îndeplinire a obligaţiilor şi atribuţiilor salariaţilor şi adoptarea de măsuri ferme faţă de orice abatere de la ordinea şi disciplina muncii;

j)să asigure accesul neîngrădit al salariaţilor la perfecţionarea pregătirii profesionale, în condiţiile şi formele prevăzute de lege;

k)   să asigure şi să organizeze, în condiţiile legii, accesul la informaţiile de interes public în domeniul său de activitate;

l)să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor;

m) să asigure protecţia salariaţilor împotriva ameninţărilor, violenţelor, faptelor de ultraj cărora le-ar putea fi victime în exercitarea funcţiilor sau în legatură cu acestea;

n)   să asigure luarea măsurilor legale privind protecţia informaţiilor clasificate în domeniul său de activitate;

o)   să ia toate măsurile de păstrare a secretului de serviciu, să asigure un control riguros asupra modului de depozitare şi manipulare a documentelor ce constituie secrete de serviciu în vederea prevenirii, pierderii, înstrăinării, distrugerii sau divulgării conţinutului acestora;

p)   să asigure în mod obligatoriu materialele igienico-sanitare;

q)   să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă;

r)     să elibereze, la cerere, documente care atestă calitatea de salariat a solicitantului;

s)    alte obligaţii prevăzute de lege.

C A P I T O L U L IV
Drepturile şi obligaţiile salariatului

Art. 16

(1) Salariaţii ASPAAS sunt obligaţi să respecte ordinea şi disciplina la locul de muncă, să îndeplinească toate sarcinile de serviciu ce le revin, cu respectarea Constituţiei şi legilor care stau la baza organizării şi funcţionării instituţiei şi a legislaţiei specifice domeniului de activitate, potrivit:

a)    raporturilor de serviciu sau contractului individual de muncă;

b)   Regulamentului de Organizare și Funcţionare al ASPAAS, aprobat prin ordin al ministrului;

c)    Regulamentului de organizare intern;

d)   Hotărârii Guvernului nr. 817/2017 privind structura şi numărul de posturi ale Autorităţii pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar cu modificările şi completările ulterioare;

e)    Ordinelor președintelui ASPAAS;

f)    dispoziţiilor şefilor ierarhici privind desfăşurarea activităţii;

g)   altor dispoziţii legale în vigoare referitoare la ordinea şi disciplina la locul de muncă.

(2) Personalul din cadrul ASPAAS are următoarele obligaţii principale:

a)    să respecte întocmai programul de lucru, să folosească integral şi eficient timpul de muncă pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu;

b)   să realizeze atribuţiile de serviciu la nivelul cantitativ şi calitativ stabilit prin fişa postului, cu respectarea strictă a normelor de protecţie a muncii;

c)    să cunoască dispoziţiile Constituţiei, ale Codului muncii, aprobat prin Legea nr. 53/2003, reglementările Legii nr. 188/1999, ale Legii nr. 7/2004, ale Legii nr. 176/2010, ale Legii nr. 477/2004, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare al ASPAAS, ale Regulamentului intern, precum şi ale oricărei alte dispoziţii date pe linie ierarhică referitoare la munca ce o îndeplineşte, având obligaţia să se conformeze întocmai, neputând fi absolvit de răspundere pe motiv că nu le cunoaşte;

d)   să respecte dispoziţiile art. 94 alin.(3) din Legea nr.161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că: “funcţionarii publici care, în exercitarea funcţiei publice, au desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu privire la societăţi comerciale sau în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ, din sectorul public sau privat, în cadrul unei asociaţii familiale sau ca persoană fizică autorizată nu pot să-şi desfăşoare activitatea şi nu pot acorda consultanţă de specialitate la aceste societăţi timp de 3 ani după ieşirea din corpul funcţionarilor publici”;

e)    să aducă imediat la cunoştinţa şefului ierarhic orice nereguli constatate în realizarea sarcinilor ce îi revin;

f)    să intreţină şi să păstreze în perfectă stare de funcţionare aparatura din dotare;

g)   să respecte normele de comportament în cadrul instituţiei, respectiv să aibă o atitudine civilizată, demnă şi corectă în relaţiile de serviciu şi să manifeste profesionalism şi obiectivitate în relaţiile cu terţii pe parcursul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu;

h)   să păstreze secretul de serviciu, în condiţiile legii;

i)să respecte normele privind modul de păstrare şi manipulare a documentelor ce au caracter confidenţial sau care constituie secrete de serviciu, în vederea prevenirii, pierderii, înstrăinării, distrugerii sau divulgării conţinutului acestora;

j)să păstreze confidenţialitatea în legătura cu faptele, informaţiile sau documentele de care ia cunoştinţă în exercitatea funcţiei şi să se conformeze sarcinilor date de şefii ierarhici cărora le este subordonat;

k)   să păstreze integritatea bunurilor din inventarul unităţii, precum şi curăţenia locului de muncă şi a căilor de acces în cadrul instituţiei;

l)să anunţe şeful ierarhic, pe orice cale, în timp util, despre lipsa sa de la serviciu, chiar dacă aceasta este motivată;

m)  la numirea în funcţie, precum şi la încetarea activităţii, sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile legii, declaraţia de avere şi declaraţia de interese, dacă se regăsesc printre categoriile de persoane care au obligaţia declarării averii şi a intereselor. Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se actualizează, potrivit legii;

n)   să execute orice alte obligaţii care îi revin în temeiul reglementărilor în vigoare.

Art. 17

Personalul din cadrul ASPAAS numit în funcţii publice potrivit Legii nr. 188/1999, care are calitatea de funcţionar public, pe lângă obligaţiile prevăzute la art. 16 are şi are și urmatoarele obligaţii specifice născute în temeiul raporturilor de serviciu, după cum urmează:

a)    să îşi îndeplinească cu profesionalism, imparţialitate şi în conformitate cu legea, îndatoririle de serviciu şi să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici;

b)   funcţionarii publici de conducere sunt obligaţi să sprijine propunerile şi iniţiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătăţirii activităţii autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi a calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor;

c)    să respecte normele de conduită profesională şi civică prevăzute de lege;

d)   în exercitarea atribuţiilor ce le revin, să se abţină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor şi preferinţelor lor politice, să nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizaţie căreia îi este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice şi să nu participe la activităţi politice în timpul programului de muncă;

e)    înalţilor funcţionari publici le este interzis să facă parte din partide politice, organizaţii cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice sau din fundaţiile ori asociaţiile care funcţionează pe lângă partidele politice;

f)    răspund, potrivit legii, de îndeplinirea atribuţiilor ce le revin din funcţia publică pe care o deţin, precum şi a atribuţiilor ce le sunt delegate;

g)   să se conformeze dispoziţiilor primite de la superiorii ierarhici, care decurg din activitățile specifice structurii din care fac parte;

h)   să păstreze secretul de serviciu, precum şi confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţă în exercitarea funcţiei publice, în condiţiile legii, cu excepţia informaţiilor de interes public;

i)de a rezolva, în termenele stabilite de către superiorii ierarhici, lucrările repartizate;

j)să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor, stabilite potrivit legii.

Art. 18

Se interzice tuturor salariaţilor:

a)    întârzierea la programul de lucru sau plecarea înainte de terminarea programului de lucru;

b)   ieşirea din incinta instituţiei în timpul programului de lucru fără aprobarea şefului ierarhic;

c)    introducerea sau consumul băuturilor alcoolice în incinta instituţiei;

d)   prezentarea la serviciu în stare de ebrietate sau sub influenţa băuturilor alcoolice, a narcoticelor sau în stare de oboseală evidentă;

e)    fumatul în locurile ce nu sunt special amenajate pentru acest scop;

f)    scoaterea din sediul instituţiei a oricăror bunuri sau documente aparţinând acesteia, fără aprobarea scrisă a conducerii;

g)   întrebuinţarea în scopuri personale, comunicarea sau divulgarea pe orice cale, ori copierea de acte, note, planuri, schite, date sau alte documente privind activitatea instituţiei;

h)   intrarea/ieşirea a două sau mai multe persoane în/din incinta instituţiei prin utilizarea unei singure cartele/legitimaţii de acces;

i)le este interzis să ocupe funcţii de conducere în structurile sau organele de conducere, alese sau numite, ale partidelor politice, definite conform statutului acestora, ale organizaţiilor cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice sau ale fundaţiilor ori asociaţiilor care funcţionează pe lângă partidele politice;

j)le este interzis să solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alţii, în considerarea funcţiei lor publice, daruri sau alte avantaje;

k)   le este interzis să primească direct cereri a căror rezolvare intră în competenţa lor sau să discute direct cu petenţii, cu excepţia celor cărora le sunt stabilite asemenea atribuţii, precum şi să intervină pentru soluţionarea acestor cereri.

Art. 19  

Drepturile funcţionarilor publici:

a)    dreptul la opinie al funcţionarilor publici este garantat;

b)   este interzisă orice discriminare între funcţionarii publici pe criterii politice, de apartenenţă sindicală, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexuală, stare materială, origine socială sau de orice altă asemenea natură;

c)    funcţionarul public are dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau în aplicarea statutului funcționarilor publici şi care îl vizează în mod direct;

d)   dreptul de asociere sindicală este garantat funcţionarilor publici;

e)    funcţionarii publici pot, în mod liber, să înfiinţeze organizaţii sindicale, să adere la ele şi să exercite orice mandat în cadrul acestora;

f)    în situaţia în care înalţii funcţionari publici sau funcţionarii publici care au calitatea de ordonatori de credite sunt aleşi în organele de conducere a organizaţiilor sindicale, aceştia au obligaţia ca în termen de 15 zile de la alegerea în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale să opteze pentru una dintre cele două funcţii. În cazul în care funcţionarul public optează pentru desfăşurarea activităţii în funcţia de conducere în organizaţiile sindicale, raporturile de serviciu ale acestuia se suspendă pe o perioadă egală cu cea a mandatului în funcţia de conducere din organizaţia sindicală;

g)   funcţionarii publici de execuție, pot deţine simultan funcţia publică şi funcţia în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, cu obligaţia respectării regimului incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese care le este aplicabil;

h)   funcţionarii publici se pot asocia în organizaţii profesionale sau în alte organizaţii având ca scop protejarea intereselor profesionale;

i)funcţionarilor publici le este recunoscut dreptul la grevă, în condiţiile legii;

j)funcţionarii publici care se află în grevă nu beneficiază de salariu şi alte drepturi salariale pe durata grevei;

k)    pentru activitatea desfăşurată, funcţionarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază și sporul pentru vechime în muncă;

l)salarizarea funcţionarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcţionarii publici;

m) pentru orele lucrate din dispoziţia conducătorului autorităţii sau instituţiei publice peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele de sărbători legale ori declarate zile nelucrătoare funcţionarii publici de execuţie au dreptul la recuperare sau la plata majorată cu un spor de 100% din salariul de bază. Numărul orelor plătite cu sporul de 100% nu poate depăşi 360 într-un an.*);

n)   funcţionarii publici pot fi aleşi sau numiţi într-o funcţie de demnitate publică, în condiţiile legii;

o)   înalţii funcţionari publici şi funcţionarii publici de conducere pot fi numiţi în funcţii de demnitate publică numai după încetarea, în condiţiile legii, a raporturilor de serviciu;

p)   prin excepţie, funcţionarii publici de conducere pot fi numiţi în funcţii de demnitate publică din cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice din administraţia publică centrală în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi din cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice aflate în raporturi ierarhice cu aceasta;

q)   înalţii funcţionari publici şi funcţionarii publici de conducere pot candida pentru funcţii de demnitate publică numai după încetarea, în condiţiile legii, a raporturilor de serviciu;

r)     funcţionarii publici au dreptul, în condiţiile legii, la concediu de odihnă, la concedii medicale şi la alte concedii;

s)    în perioada concediilor de boală, a concediilor de maternitate şi a celor pentru creşterea şi îngrijirea copiilor, raporturile de serviciu nu pot înceta şi nu pot fi modificate decât din iniţiativa funcţionarului public în cauză;

t)     autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să asigure funcţionarilor publici condiţii normale de muncă şi igienă, de natură să le ocrotească sănătatea şi integritatea fizică şi psihică;

u)   funcţionarii publici beneficiază de asistenţă medicală, proteze şi medicamente, în condiţiile legii;

v)   funcţionarii publici beneficiază de pensii, precum şi de celelalte drepturi de asigurări sociale de stat, potrivit legii;

w) în caz de deces al funcţionarului public, membrii familiei, care au, potrivit legii, dreptul la pensie de urmaş, primesc pe o perioadă de 3 luni echivalentul salariului de bază din ultima lună de activitate a funcţionarului public decedat;

x)   în cazul în care decizia pentru pensia de urmaş nu a fost emisă din vina autorităţii sau a instituţiei publice în termen de 3 luni de la data decesului, aceasta va achita în continuare drepturile la pensie de urmaş până la emiterea deciziei pentru pensia de urmaş;

y)   funcţionarii publici beneficiază în exercitarea atribuţiilor lor de protecţia legii;

z)    autoritatea sau instituţia publică este obligată să asigure protecţia funcţionarului public împotriva ameninţărilor, violenţelor, faptelor de ultraj cărora le-ar putea fi victimă în exercitarea funcţiei publice sau în legătură cu aceasta. Pentru garantarea acestui drept, autoritatea sau instituţia publică va solicita sprijinul organelor abilitate, potrivit legii;

aa)autoritatea sau instituţia publică este obligată să îl despăgubească pe funcţionarul public în situaţia în care acesta a suferit, din culpa autorităţii sau instituţiei publice, un prejudiciu material în timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

C A P I T O L U L    V
Norme de conduită profesională aplicabile funcţionarilor publici şi personalului contractual

Art. 20

(1) Normele de conduită profesională sunt obligatorii:

– pentru funcţionarii publici, numiţi în funcţii publice de conducere şi în funcţii publice de execuţie, pentru persoanele care ocupă temporar o funcţie publică în cadrul instituţiei, în baza Legii nr. 188/1999, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 7/2004;

– pentru personalul contractual încadrat în baza unui contract individual de muncă, încheiat pe durată nedeterminată sau determinată, se stabilesc potrivit Codului muncii – Legea nr. 53/2003 şi a Legii nr. 477/2004.

(2) Obiectivele normelor de conduită profesională urmăresc:

a) asigurarea creşterii calităţii serviciului public;

b) o bună administrare în realizarea interesului public;

c) eliminarea birocraţiei şi a faptelor de corupţie din administraţia publică.

(3) Angajaţii ASPAAS trebuie să respecte şi prevederile Codului etic şi de integritate al funcţionarilor publici şi al personalului contractual.

Art. 21

Conduita profesională a funcţionarilor publici şi a personalului contractual este guvernată de urmatoarele principii generale:

a) supremaţia Constituţiei şi a legii, principiu conform căruia funcţionarii publici şi personalul contractual au îndatorirea de a respecta Constituţia şi legile ţării;

b) prioritatea interesului public, principiu conform căruia funcţionarii publici şi personalul contractual au îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul personal, în exercitarea funcţiei (publice);

c) asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice, principiu conform căruia funcţionarii publici şi personalul contractual au îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare;

d) profesionalismul, principiu conform căruia funcţionarii publici  şi personalul contractual au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate;

e) imparţialitatea şi independenţa/nediscriminarea, principiu conform căruia funcţionarii publici şi personalul contractual sunt obligaţi să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură, în exercitarea funcţiei (publice);

f) integritatea morală, principiu conform căruia funcţionarilor publici şi personalului contractual le este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu material ori moral, în considerarea funcţiei (publice) pe care o deţin sau să abuzeze în vreun fel de această funcţie;

g) libertatea gândirii şi a exprimării, principiu conform căruia funcţionarii publici şi personalul contractual pot să-şi exprime şi să-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri;

h) cinstea şi corectitudinea, principii conform cărora în exercitarea funcţiei (publice) şi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu funcţionarii publici şi personalul contractual trebuie să fie de bună-credinţă şi să acţioneze pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin;

i) deschiderea şi transparenţa, principii conform cărora activităţile desfăşurate de angajaţi în exercitarea funcţiei lor sunt publice şi pot fi supuse monitorizării cetăţenilor.

Art. 22

(1) Funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul ASPAAS sunt obligaţi să respecte urmatoarele norme generale de conduită profesională:

A. Asigurarea unui serviciu public de calitate

– Acesta se realizează prin participarea activă la luarea deciziilor şi la transpunerea lor în practică în scopul realizării competenţelor instituţiei, în limitele stabilite prin fişa postului;

– Funcţionarii publici şi personalul contractual au obligaţia de a avea un comportament profesionist şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativă, pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea instituției.

B. Loialitatea faţă de Constituţie şi lege

– Prin actele şi faptele lor, funcţionarii publici şi personalul contractual au obligaţia să respecte Constituţia, legile ţării şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale, potrivit atribuţiilor ce le revin, cu respectarea eticii profesionale;

– Funcţionarii publici şi personalul contactual trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea unor drepturi.

C. Loialitatea faţă de ASPAAS

– Funcţionarii publici şi personalul contractual au obligaţia de a apăra în mod loial prestigiul ASPAAS şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia. În acest sens funcţionarilor publici şi personalului contractual le este interzis:

a)    să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legatură cu activitatea instituţiei, cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;

b)   să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care instituţia are calitatea de parte;

c)    să dezvăluie informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;

d)   să dezvăluie informaţiile la care au acces, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituţiei, ale persoanelor încadrate şi ale altor persoane fizice sau juridice;

e)    să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau instituţiei.

D. Libertatea opiniilor

– Funcţionarii publici şi personalul contractual au obligaţia respectării demnităţii funcţiei deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor instituţiei.

– Funcţionarii publici şi personalul contractual au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale sau de popularitate, să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.

E. Activitatea publică

– Relaţiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către funcţionarii publici şi personalul contractual desemnaţi în acest sens de Președintele ASPAAS, în condiţiile legii.

– Cei desemnaţi să participe la activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de către președinte.

– În cazul în care nu sunt desemnaţi ca atare, funcţionarii publici şi personalul contractual pot participa la activităţi sau dezbateri publice, fiind obligaţi să facă cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al ASPAAS.

F. Activitatea politică

– Funcţionarilor publici şi personalului contractual le este interzis, în exercitarea funcţiei publice şi funcţiei deţinute:

a)    să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;

b)   să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;

c)    să colaboreze, în afara relaţiilor de serviciu, cu persoanele fizice sau juridice care fac donaţii ori sponsorizari partidelor politice;

d)   să afişeze, în cadrul agenției, însemne ori obiecte înscripţionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora.

G. Folosirea imaginii proprii

– În considerarea funcţiei publice deţinute le este interzis să permita utilizarea numelui sau imaginii proprii în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum si în scopuri electorale.

H. Cadrul relaţiilor în exercitarea funcţiei (publice)

– Funcţionarii publici şi personalul contractual sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine şi amabilitate, să nu aducă atingere onoarei, reputaţiei şi demnităţii umane prin întrebuinţarea unor expresii jignitoare, dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private sau formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase;

– Funcţionarii publici şi personalul contractual trebuie să adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru rezolvarea clară şi eficientă a problemelor cetăţenilor, prin respectarea principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, prin promovarea unor soluţii similare sau identice raportate la aceeaşi categorie de situaţii de fapt, eliminarea oricăror forme de discriminare bazate pe aspecte privind naţionalitatea, convingerile religioase şi politice, stare materială, sănătatea, vârsta, sexul sau alte aspecte.

I. Conduita în cadrul relaţiilor internaţionale

– Funcţionarii publici şi personalul contractual care reprezintă instituţia în cadrul unor organizaţii internaţionale, instituţii de învăţâmânt, conferinţe, seminarii şi alte activităţi cu caracter internaţional au obligaţia să promoveze o imagine favorabilă ţării şi instituţiei pe care o reprezintă.

– Le este interzis funcţionarilor publici şi personalului contractual, în relaţiile cu reprezentanţii altor state, să exprime opinii personale privind aspecte naţionale sau dispute internaţionale.

– În deplasările externe, funcţionarii publici şi personalul contractual sunt obligaţi să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de protocol şi le este interzisă încălcarea legilor şi obiceiurilor ţării gazdă.

J. Interdicţia privind acceptarea cadourilor, serviciilor şi avantajelor

– Funcţionarii publici şi personalul contractual nu trebuie să solicite ori să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, parinţilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relaţii de afaceri sau de natură politică, care le pot influenţa imparţialitatea în exercitarea funcţiilor publice deţinute sau a funcţiei exercitate ori pot constitui o recompensă în raport cu aceste funcţii.

K. Participarea la procesul de luare a deciziilor

– Funcţionarii publici şi personalul contractual sunt obligaţi să acţioneze conform prevederilor legale şi să îşi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat şi imparţial.

– Le este interzis să promită luarea unei decizii de către agenție, de către alţi funcţionari publici sau alţi angajaţi contractuali, precum şi îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat.

L. Obiectivitate în evaluare

– Funcţionarii publici de conducere precum şi personalul contractual de conducere au obligaţia să asigure egalitatea de şanse şi tratament cu privire la dezvoltarea carierei în funcţia publică pentru funcţionarii publici, respectiv pentru personalul contractual din subordine;

– Funcţionarii publici de conducere şi personalul contractual de conducere au obligaţia să examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru funcţionarii publici şi pentru personalul contractual din subordine, atunci când propun ori aprobă avansări, promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcţii ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzând orice formă de favoritism ori discriminare;

– Se interzice funcţionarilor publici de conducere si personalului contractual de conducere să favorizeze accesul ori promovarea în funcţia publică ori în funcţii contractuale pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici şi personalului contractual.

M. Folosirea prerogativelor de putere publică de către funcţionarii publici; folosirea abuzivă a atribuţiilor funcţiei deţinute de către personalul contractual

– Se interzice folosirea în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, a prerogativelor funcţiei publice deţinute precum şi folosirea abuzivă a atribuţiilor funcţiei deţinute de personalul contractual.

– Funcţionarilor publici şi personalului contractual le este interzisă urmărirea obţinerii de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de elaborare a proiectelor de acte normative, de evaluare sau de participare la acţiuni de control.

– Le este interzis funcţionarilor publici şi personalului contractual să folosească poziţia oficială pe care o deţin sau relaţiile pe care le-au stabilit, pentru a influenţa anchetele interne ori externe sau pentru a determina luarea unei anumite măsuri.

– Funcţionarilor publici şi personalului contractual le este interzis să impună altor funcţionari publici sau personalul contractual să se înscrie în organizaţii sau asociaţii, indiferent de natura acestora, ori să le sugereze acest lucru cu promisiuni în acordarea unor avantaje materiale sau profesionale.

N. Utilizarea resurselor publice

– Acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar, funcţionarii publici şi personalul contractual sunt obligaţi să asigure ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului, precum şi a unitaţilor administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu.

– Funcţionarii publici şi personalul contractual au obligaţia să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile materiale numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei (publice) deţinute.

– Funcţionarii publici şi personalul contractual au obligaţia să propună şi să asigure folosirea utilă şi eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile  legale.

– Se interzice folosirea timpului de lucru ori logistica în interes personal pentru activităţi publicistice sau didactice.

O. Limitarea participării la achiziţii, concesionări sau închirieri

– Orice funcţionar public şi angajat contractual poate achiziţiona un bun aflat în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, supus vânzării în condițiile legii, cu excepţia următoarelor cazuri:

1.    când a luat cunoştinţă, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute;

2.    când a participat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv;

3.    când poate influenţa operaţiunile de vânzare sau când a obținut informaţii la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces.

–    Aceste prevederi se aplică în mod corespunzator şi în cazul concesionării sau închirierii unui bun aflat în proprietatea publică ori privată a statului sau a unitaţilor administrativ-teritoriale.

–    Se interzice furnizarea informaţiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată a statului ori a unitaţilor administrativ-teritoriale, supuse operaţiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege.

Art. 23

(1) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici coordonează, monitorizează şi controlează aplicarea normelor generale de conduită a funcţionarilor publici, conform legii.

(2) Prin activitatea sa, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici nu poate influenţa derularea procedurii de lucru a Comisiei de disciplină din cadrul ASPAAS sesizată cu cercetarea încălcării normelor generale de conduită a funcţionarilor publici, ca abateri disciplinare care atrag răspunderea disciplinară, în conditiile legii.

(3) Funcţionarii publici nu pot fi sancţionaţi sau prejudiciați în nici un fel pentru sesizarea cu buna-credinţă a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici sau a comisiei de disciplină competente, în condiţiile legii.

(4) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici poate fi sesizată de orice persoană cu privire la încălcarea normelor de conduită a funcţionarilor publici din cadrul ASPAAS, cu privire la constrângerea sau ameninţarea exercitată asupra unui funcţionar public pentru a-l determina să încalce dispoziţii legale ori să le aplice necorespunzător şi nu exclude sesizarea comisiei de disciplină, în condiţiile legii.

Art. 24

La nivelul instituţiei, este desemnat prin Ordin al Președintelui ASPAAS, consilierul etic, funcţionar public responsabil cu problematica consilierii în domeniul etic în instituţie.

Art. 25

(1) Funcţionarul public desemnat pentru consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită din cadrul agenției, exercită, în această calitate, următoarele atribuţii:

a) acordarea de consultanţă şi asistenţă funcţionarilor publici din cadrul ASPAAS cu privire la respectarea normelor de conduită;

b) monitorizarea aplicării prevederilor codului de conduită în cadrul ASPAAS, aprobat prin Legea nr.7/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare ;

c) întocmirea de rapoarte trimestriale privind respectarea normelor de conduită de către funcţionarii publici din cadrul ASPAAS.

(2) Rapoartele trimestriale, aprobate de conducătorul instituţiei, se comunică funcţionarilor publici din cadrul ASPAAS şi se transmit trimestrial Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, la termenele şi în forma standard stabilite prin Ordinul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nr. 1200/2013 privind monitorizarea normelor de conduită de către funcţionarii publici şi a implementării procedurilor disciplinare.

(3) Rapoartele ASPAAS privind respectarea normelor de conduită se centralizează într-o bază de date necesară pentru:

a) identificarea cauzelor care determină încălcarea normelor de conduită profesională, inclusiv a constrângerilor sau ameninţărilor exercitate asupra unui funcţionar public pentru a-l determina să încalce dispoziţii legale în vigoare ori să le aplice necorespunzător;

b) identificarea modalităţilor de prevenire a încălcării normelor de conduită profesională;

c) adoptarea măsurilor privind reducerea şi eliminarea cazurilor de nerespectare a prevederilor legale.

Art. 26

(1) ASPAAS coordonează şi controlează aplicarea normelor generale de conduită profesională a personalului contractual, conform legii.

(2) Prin activitatea sa, ASPAAS nu poate influenţa derularea procedurii disciplinare din cadrul instituţiei, desfășurată în conformitate cu prevederile Codului muncii – Legea nr.53/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Personalul contractual nu poate fi sancţionat sau prejudiciat în nici un fel pentru sesizarea cu bună-credinţă a organelor disciplinare competente, în condiţiile legii.

(4) ASPAAS poate fi sesizată de orice persoană cu privire la încălcarea normelor generale de conduită profesională a personalului contractual, de către angajaţii contractuali, la constrângerea sau ameninţarea exercitată asupra angajatului contractual pentru a-l determina să încalce dispoziţiile legale în vigoare ori să le aplice necorespunzator şi nu exclude sesizarea organului disciplinar competent, potrivit legii, din cadrul instituţiei.

C A P I T O L U L    VI
Organizarea timpului de muncă

Art. 27

(1) Programul de lucru pentru personalul din cadrul ASPAAS, funcţionari publici şi personal contractual, este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore săptămânal, conform dispoziţiilor conducerii instituţiei, în condiţiile legii.

(2) Programul de lucru cu publicul al ASPAAS se stabileşte conform dispoziţiilor conducerii instituţiei, în condiţiile legii.

(3) La începutul şi la sfârşitul programului de lucru, salariaţii au obligaţia să îşi înregistreze prezenţa la serviciu prin semnarea condicii de prezenţă.

(4) Prezenţa la locul de muncă a salariaţilor va fi controlată de şefii ierarhici.

(5) Lipsa de la serviciu, fără prealabila învoire din partea şefilor ierarhici sau fără prezentarea de documente legale privind atestarea stării de incapacitate temporară de muncă, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege este considerată absenţă nemotivată care poate atrage răspunderea disciplinară, conform legii.

(6) Repausul săptămânal se acorda în două zile consecutive, sâmbătă şi duminică.

(7) Zilele de sărbătoare legală şi celelalte zile în care nu se lucrează sunt stabilite prin lege.

(8) Durata maximă legală a timpului de munca nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare, în condiţiile legii.

Art. 28

A. Pentru personalul contractual

(1) Conform Codului muncii – Legea nr.53/2003, republicată cu modificările şi completările ulterioare, munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal este considerată muncă suplimentară.

(2) Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturarii consecinţelor unui accident.

(3) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite sau se plăteşte conform prevederilor legale în vigoare.

B. Pentru funcţionarii publici

Conform Legii nr.188/1999, republicată (r2), cu modificările şi completările ulterioare, pentru orele lucrate din dispoziţia conducătorului autorităţii sau instituţiei publice peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele de sărbători legale ori declarate zile nelucrătoare funcţionarii publici de execuţie au dreptul la compensarea prin ore libere plătite sau la plata muncii suplimentare conform prevederilor legale în vigoare, coroborat cu art. 120-122 din Codul muncii – Legea nr.53/2003, republicată cu modificările şi completările ulterioare.

C A P I T O L U L    VII
Organizarea timpului de odihnă

Art. 29

(1) Personalul instituţiei are dreptul, în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă platit, cu o durată de 21 sau 25 zile lucrătoare, în raport cu vechimea în muncă, după cum urmează:

Vechimea în muncă                                Durata concediului

– până la 10 ani                                       21 zile lucrătoare

– peste 10 ani                                          25 zile lucrătoare

(2) Vechimea în muncă ce se ia în considerare la determinarea duratei concediului de odihnă este aceea pe care salariaţii o împlinesc în cursul anului calendaristic pentru care li se acordă concediul.

(3) Pentru salariaţii care se încadrează în muncă în timpul anului, durata concediului de odihnă este stabilit proporţional cu perioada lucrată de la încadrare până la sfârşitul anului calendaristic respectiv, în raport cu vechimea în muncă în tranşele prevăzute mai sus.

(4) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit  este garantat tuturor salariaţilor şi nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări.

(5) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.

Art. 30

(1) Programarea concediilor de odihnă se va efectua la sfârşitul anului, pentru anul următor.

(2) Programarea, modificarea programării, amânarea, efectuarea şi întreruperea concediului de odihnă, precum şi compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat se stabilesc în limitele şi cu respectarea dispoziţiilor legale în domeniu, în vigoare pentru instituţiile publice.

Art. 31

(1) În afara concediului de odihnă, salariaţii au dreptul, în condiţiile legii, la zile de concediu plătit, care nu se includ în durata concediului de odihnă  în cazul următoarelor evenimente  deosebite:

a) căsătoria salariatului – 5 zile lucrătoare;

b) naşterea sau căsătoria unui copil – 3 zile lucrătoare;

c) decesul soţiei/soţului sau al unei rude de până la gradul II/III inclusiv, al salariatului sau a soţului/soţiei acestuia, inclusiv – conform legii aplicabile personalului contractual/funcţionarilor publici – 3 zile lucrătoare;

d) schimbarea locului de munca în cadrul aceleiaşi unităţi cu mutarea domiciliului în altă localitate – 5 zile lucrătoare;

e) donatorii de sânge, conform legii;

f) controlul medical anual – o zi lucrătoare (pentru funcționarii publici);

g) dispensă pentru consultații prenatale în limita a maxim 16 ore/lună, cf. art. 15 din OUG nr. 96/2003, pentru salariatele gravide.

(2) Concediul fără plată se acordă conform dispoziţiilor legale în vigoare pentru instituţiile publice.

(3) Cererile de concediu se întocmesc cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de perioada de concediu solicitată. Pentru situațiile de urgență și imprevizibile, salariații pot formula cererea de concediu pentru fracțiuni ce nu depășesc 3 zile consecutive, cu cel puțin o zi înainte de data începerii efectuării concediului. În situații cu totul speciale, cererea poate fi întocmită în ziua concediului de către înlocuitorul care preia sarcinile pe perioada efectuării concediului.

C A P I T O L U L     VIII

Reguli concrete de disciplina muncii
 

Art. 32
(1) Relaţiile de serviciu între angajaţii instituţiei sunt relaţii de ierarhie administrativă şi de subordonare operativă.
(2) Aceste relaţii sunt stabilite prin organigrama ASPAAS aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 468/28.06.2018 pentru modificarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 817/15.11.2017 privind structura şi numărul de posturi ale Autorităţii pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar.
(3) În cadrul relaţiilor de ierarhie administrativă, fiecare salariat este subordonat unui singur şef ierarhic direct.
(4) Transmiterea dispoziţiilor de ierarhie administrativă se face prin conducătorii ierarhici direcţi.
(5) Conducătorii ierarhici pot transmite dispoziţii şi direct;  în acest caz cel care a primit dispoziţia este obligat să îl informeze pe şeful său ierarhic superior.

Art. 33
(1) Personalul de conducere este obligat să dea dispoziţii în limita competenţei lor, stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al instituţiei sau prin alte dispoziţii de serviciu, să pretindă executarea întocmai a dispoziţiilor date şi să controleze executarea acestora.
(2) Dispoziţiile date trebuie să fie conforme cu prevederile legale şi cu instrucţiunile de serviciu şi să nu lezeze onoarea şi demnitatea celor care urmează să le execute.
(3) Conducătorii răspund de legalitatea, temeinicia şi oportunitatea dispoziţiilor date, precum şi de consecinţele acestora.
(4) Şefii ierarhici sunt obligaţi să se convingă că dispoziţiile date verbal au fost înțelese corect de cei care urmează să le execute.
(5) Salariaţii sunt obligaţi să execute întocmai şi la timp dispoziţiile primite. Dacă persoana care primeşte dispoziţia consideră că aceasta este ilegală, trebuie să raporteze asupra consecinţelor celui care a dat dispoziţia, iar dacă acesta îşi menţine dispoziţia, persoana respectivă, pe proprie răspundere poate să nu o execute, raportând conducatorului ierarhic superior celui care a dat dispoziţia.

Art. 34

(1) Evidenţa timpului de lucru se asigură prin pontaj şi prin condica de prezenţă/sistemul de control acces la nivelul instituţiei. În acest sens, conducătorul ia măsuri ca salariaţii să semneze personal condica de prezenţă, atât la începerea, cât şi la terminarea programului și să utilizeze cartelele de control acces;

(2) Persoana responsabilă din cadrul compartimentului financiar-contabil, resurse umane şi administrativ întocmeşte situaţia nominală a prezenţei, însoţită de documentele justificative (ex.: cereri concedii de odihnă, certificate medicale etc.);

(3) Situaţia prezenţei pentru luna anterioară, vizată şi aprobată de către conducerea instituţiei se păstrează la Compartimentul financiar-contabil, resurse umane şi administrativ.

Art. 35

(1) Accesul salariaţilor se va face în baza cartelei/legitimaţiei de acces personalizată, utilizată ori de câte ori este necesar în cursul unei zile.

(2) Accesul invitaţilor/persoanelor străine în sediul instituţiei se va da de către persoana responsabilă.

C A P I T O L U L    IX
Abaterile disciplinare şi sancţiunile aplicabile

Art. 36

(1) ASPAAS dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară.

(2) Abaterea disciplinară este o faptă în legatură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat (funcţionar public și/sau personal contractual) prin care acesta a încălcat normele legale, Regulamentul de organizare şi funcţionare, Regulamentul de organizare intern, contractul individual de muncă, ordinele si dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.

Art. 37

(1) Pentru funcţionarii publici, constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea disciplinară a acestora, încălcarea cu vinovăţie a îndatoririlor corespunzatoare funcţiei publice pe care o deţin şi a normelor de conduită profesională şi civică prevăzute de Legea nr.7/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Potrivit legii, constituie abateri disciplinare următoarele fapte săvârşite de către salariaţii:

a)    întârzirea sistematică în efectuarea lucrărilor;

b)   neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;

c)    absenţe nemotivate de la serviciu;

d)   nerespectarea în mod repetat a programului de lucru;

e)    intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal;

f)    nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor cu acest caracter;

g)   manifestări care aduc atingere prestigiului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoara activitatea;

h)   desfăşurarea în timpul programului de lucru a unor activităţi cu caracter politic;

i)refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu;

j)încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţii stabilite prin lege pentru funcţionarii publici;

k)   alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în actele normative din domeniul funcţiei publice şi funcţionarilor publici/personalului contractual.

(3) Pentru funcţionarii publici sancţiunile disciplinare sunt :

a)    mustrarea scrisă;

b)   diminuarea drepturilor salariale cu 5 – 20 % pe o perioadă de până la 3 luni;

c)    suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau, după caz, de promovare în funcţia publică pe o perioadă de la 1 la 3 ani;

d)   retrogradarea în funcţia publică pe o perioadă de până la un an;

e)    destituirea din funcţia publică.

(4) Pentru personalul contractual sancţiunile disciplinare, potrivit Codului muncii – Legea nr.53/2003, cu modificările şi completările ulterioare, sunt următoarele :

a)    avertismentul scris;

b)   retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;

c)    reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;

d)   reducerea salariului de bază pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;

e)    desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

Art. 38

Aplicarea sancţiunilor disciplinare conduce la restabilirea disciplinei la locul de muncă şi prevenirea săvârşirii altor abateri disciplinare.

C A P I T O L U L    X
Reguli referitoare la procedura disciplinară

Art. 39

Procedura de cercetare disciplinară, în vederea stabilirii gradului de vinovăţie pentru aplicarea sancţiunilor disciplinare se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare, specifice fiecărei categorii de personal.

Art. 40

La individualizarea sancţiunii disciplinare se ţine seamă de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, gradul de vinovăţie şi consecinţele abaterii, comportarea generală în timpul serviciului, precum şi de existenţa în antecedentele acestuia a altor sancţiuni disciplinare.

C A P I T O L U L    XI
 
Măsuri privind protecţia persoanelor care au reclamat ori au sesizat încălcări ale legii, săvârşite de către persoanele cu funcţii de conducere sau de execuţie din cadrul ASPAAS.

Art. 41

(1) Semnalarea de către personalul din cadrul instituţiei a unor fapte de încălcare a legii de către persoanele de conducere sau de execuţie în cadrul instituţiei ca abateri disciplinare, contravenţii sau infracţiuni, constituie, potrivit legii, avertizare în interes public.

(2) Avertizare în interes public înseamnă sesizarea făcută cu bună-credinţă cu privire la orice faptă care presupune o încălcare a legii, a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei administrări, eficienţei, eficacităţii, economicităţii şi transparenţei şi priveşte:

a)    infracţiuni de corupţie, infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiuni în legatură directă cu infracţiunile de corupţie, infracţiunile de fals şi infracţiunile de serviciu sau în legatură cu serviciul;

b)   infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene;

c)    practici sau tratamente preferenţiale ori discriminatorii în exercitarea atribuţiilor instituţiei;

d)   încălcarea prevederilor privind incompatibilităţile şi conflictele de interese;

e)    folosirea abuzivă a resurselor materiale sau umane;

f)    partizanatul politic în exercitarea prerogativelor postului, cu excepţia persoanelor alese sau numite politic;

g)   încălcări ale legii în privinţa accesului la informaţii şi a transparenţei decizionale;

h)   încălcarea prevederilor legale privind achiziţiile publice şi finanţărilor nerambursabile;

i)incompetenţa sau neglijenţa în serviciu;

j)evaluări neobiective ale personalului în procesul de recrutare, selectare, promovare, retrogradare şi eliberare din funcţie;

k)   încălcări ale procedurilor administrative sau stabilirea unor proceduri interne cu nerespectarea legii;

l)emiterea de acte administrative sau de altă natură care servesc interese de grup sau clientelare;

m)  administrarea defectuoasă sau frauduloasă a patrimoniului public şi privat al instituţiei;

n)   încălcarea altor dispoziţii legale care impun respectarea principiului bunei administrări şi cel al ocrotirii interesului public.

Art. 42

Protecţia avertizării în interes public este guvernată de următoarele principii:

a)    principiul legalităţii;

b)   principiul supremaţiei interesului public;

c)    principiul responsabilităţii;

d)   principiul nesancţionării abuzive;

e)    principiul bunei administrări;

f)    principiul bunei conduite;

g)   principiul echilibrului;

h)   principiul bunei-credinţe.

Art. 43

Sesizarea privind încălcarea legii sau a normelor deontologice şi profesionale, poate fi făcută alternativ sau cumulat, cu respectarea principiului bunei-credinţe:

a)    şefului ierarhic al persoanei care a încălcat prevederile legale;

b)   conducătorului instituţiei;

c)    comisiei de disciplină sau altor organisme similare din cadrul instituţiei publice din care face parte persoana care a încălcat legea;

d)   organelor judiciare;

e)    organelor însărcinate cu constatarea şi cercetarea conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor;

f)    comisiilor parlamentare;

g)   mass-media;

h)   organizaţiilor profesionale, sindicale sau patronale;

i)organizaţiilor neguvernamentale.

Art. 44

În faţa comisiei de disciplină sau a altor organe similare, persoanele care fac sesizarea, în calitate de avertizori, beneficiază de protecţie după cum urmează:

a)    avertizorii în interes public beneficiază de prezumţia de bună-credinţă, până la proba contrară;

b)   la cererea avertizorului cercetat disciplinar ca urmare a unui act de avertizare, este obligatorie invitarea presei şi a unui reprezentant al sindicatului. Anunţul se face prin comunicat pe pagina de internet a instituţiei cu cel putin 3 zile lucrătoare înaintea şedinţei, sub sancţiunea nulităţii  raportului şi a sancţiunii disciplinare aplicate;

c)    în situaţia în care cel reclamat prin avertizarea în interes public este şef ierarhic, direct sau indirect, ori are atribuţii de control, inspecţie şi evaluare a avertizorului, se va asigura protecţia avertizorului prin ascunderea identităţii.

C A P I T O L U L    XII
Dispoziţii finale
 

Art. 45

Activitatea de soluţionare a petiţiilor individuale ale salariaţilor – cereri, reclamaţii, sesizări sau propuneri se desfaşoară conform procedurii legale prevăzută de legislația în vigoare, respectiv Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002.

Art. 46

Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public din sfera de activitate a ASPAAS, ca principiu fundamental al relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, este asigurat şi organizat în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Hotărârii Guvernului nr.123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001.

Art. 47

Regulamentul de organizare intern se completează cu dispoziţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare, cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, ale Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice, ale Legii nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii, cu alte dispoziţii legale cu incidenţă asupra activităţii instituţiei, precum şi cu actele administrative emise (ordine, instrucţiuni) de Președintele ASPAAS în exercitarea atribuţiilor ce îi revin şi în aplicarea legislaţiei specifice.

Art. 48 

Prezentul Regulament intern intră în vigoare la data aprobării prin ordin al Președintelui ASPAAS şi se aplică tuturor salariaţilor instituţiei.

Art. 49 

Regulament de organizare intern va fi adus la cunoştinţa tuturor salariaţilor instituţiei.