În anul 2020, ASPAAS a desfășurat activitatea de inspecții la auditorii financiari și firmele de audit care desfășoară activități de audit statutar, ȋn conformitate cu prevederile Legii nr.162/2017.

Potrivit planului de inspecţii pe anul 2020, ASPAAS a desfășurat activitatea de inspecții la auditorii financiari și firmele de audit care au efectuat misiuni de audit statutar, începând cu luna martie și pânǎ în luna decembrie.

În cursul anului 2020, majoritatea inspecțiilor s-au desfășurat la sediul ASPAAS, fără întâlnirea directă a auditorilor financiari sau a reprezentanților firmelor de audit cu echipele de inspecție. Documentația aferentă misiunilor de audit care au făcut obiectul inspecțiilor care s-au desfășurat la sediul ASPAAS a fost transmisă electronic, prin e-mail.

Pentru cele 22 de inspecții desfăşurate ȋn anul 2020 au fost emise și comunicate auditorilor financiari și firmelor de audit inspectate un număr de 20 de rapoarte de inspecție și o notă de constatare, un raport de inspecţie fiind ȋn curs de finalizare ȋn prezent, urmând sǎ fie comunicat firmei de audit în perioada imediat următoare.

 

Clasificarea misiunilor de audit statutar inspectate în funcție de tipul entităților auditate:

 

Revizuirile echipelor de inspecții SIACI s-au concentrat pe revizuirea documentației de audit și a raționamentelor profesionale pentru ariile semnificative ale situațiilor financiare, precum și pentru ariile cu risc de denaturare mediu și crescut.

Rapoartele aferente celor 22 de inspecții efectuate, au inclus aproximativ 668 de aspecte identificate care necesită remediere, pentru care s-au formulat recomandări firmelor de audit și auditorilor financiari inspectate/inspectați.

Aspectele identificate în cadrul inspecțiilor desfășurate de SIACI în cursul anului 2020 sunt sintetizate după cum urmează:

Aspecte identificate în mod frecvent în dosarele de audit inspectate în cursul anului 2020, în special auspra activității de audit statutar a firmelor de audit mici sau a auditorilor financiari sunt următoarele:

a) Revizuirea ISQC 1 și ISA 220

În general, auditorii financiari/firmele de audit inspectați/inspectate s-au conformat obligației de a deține proceduri de control al calității firmei și de control al calității la nivel de misiune de audit (ISQC 1 și ISA 220), recomandările echipelor de inspecţie referitoare la acest aspect fiind mai mult legate de conţinutul şi de aplicarea efectivă a acestora în activitate de audit statutar și în documentarea testelor efectuate în dosarele de audit.

S-au identificat anumite cazuri în care procedurile de calitate au fost formulate la modul general nefiind adaptate pe necesitățile, dimensiunea activității auditorului financiar/ firmei de audit sau pe tipul de industrie/activitate a entităților auditate.

Unul dintre aspectele semnificative constatate ȋn desfăşurarea inspecțiilor la multe din firmele de audit/auditorii financiari ȋl constituie lipsa revizorului controlului calității misiunii sau documentarea deficitară a activității acestuia.

b) Documentarea:

Documentarea probelor de audit este importantă în desfășurarea misiunilor de audit statutar întrucât reprezintă instrumentul principal prin care auditorul financiar/firma de audit poate dovedi suficiența și adecvarea acestora. Dosarul de audit trebuie să conțină probe de audit suficiente și adecvate pentru a susține concluziile auditorului financiar/firmei de audit care stau la baza emiterii opiniei de audit. Inspectorii au constatat în inspecțiile efectuate o deficiență în documentarea misiunilor de audit, documentare care, în unele cazuri, nu îndeplinește condiția prevăzută la pct. 8 din ISA 230, de a permite unui auditor cu experiență, fără nici o legătură anterioară cu auditul în cauză, să înțeleagă natura, plasarea în timp și amploarea procedurilor de audit efectuate, rezultatele acestor proceduri, probele de audit obținute și aspectele semnificative ce au apărut în timpul auditului, concluziile la care s-a ajuns pe marginea acestora și raționamentele profesionale semnificative aplicate în vederea formulării acelor concluzii.

c) Lipsa scepticismului profesional

S-a identificat o deficiență în efectuarea activității cu scepticism profesional. Aceasta poate conduce la o deficiență în obținerea de probe de audit suficiente și adecvate. Atunci când întocmește dosarul de audit, auditorul trebuie să se asigure că, în final, probele de audit obținute sunt adecvate și suficiente pentru a putea emite concluzii adecvate asupra aserțiunilor selectate, pentru fiecare secțiune selectată, precum și pentru a emite o opinie de audit adecvată.

d) Lipsa de coerență în aplicarea probelor de audit

În urma inspecțiilor desfășurate la nivelul SIACI, s-a constatat în multe cazuri existența procedurilor de audit în conformitate cu ISA 220, fără ca acestea să fie într-o conexiune directă cu dosarul de audit inspectat sau cu specificul firmei de audit sau auditorului financiar inspectat. Procedura trebuie adaptată la practica de audit și prin urmare, aceasta se impune a fi îmbunătățită ori de câte ori este necesar, în funcție de aspectele practice întâlnite în activitatea desfășurată, din experiența acumulată, precum și ca urmare a modificărilor aduse prin reglementările profesionale. Inspectorii pun accent pe aceste aspecte și atrag atenția asupra importanței aplicării unor proceduri adaptate.

e) Probele de audit:

Sunt situații în care auditorul financiar/firma de audit nu a înțeles modul prin care o probă de audit poate fi considerată adecvată și suficientă. Caracterul suficient și gradul de adecvare a probelor de audit sunt interconectate. Caracterul suficient este măsura cantității probelor de audit. Cantitatea probelor de audit necesare este afectată de evaluarea de către auditor a riscurilor de denaturare (cu cât sunt mai ridicate riscurile evaluate, cu atât vor fi solicitate mai multe probe de audit) și de asemenea, de calitatea acestor probe de audit (cu cât calitatea este mai ridicată, cu atât vor fi solicitate mai puține probe de audit). Totuşi, obținerea unei cantități mai mari de probe de audit nu poate compensa calitatea slabă a acestora.

f) Aserțiunile în audit

Un alt aspect important în desfășurarea misiunilor de audit statutar îl reprezintă modul în care auditorul documentează probele de audit, în scopul examinării diferitelor tipuri de denaturări potențiale care pot aparea, auditorul trebuie să ia în considerare cele 3 categorii de aserțiuni, așa cum sunt ele descrise la pct. A124 din ISA 315. De asemenea, subliniem faptul că , auditorul trebuie să se asigure că deține probe de audit adecvate și suficiente pe baza cărora și-a fundamentat raționamentul profesional.

j) Identificarea și evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă:

În desfăşurarea inspecțiilor aspectele constatate ȋn identificarea și evaluarea riscurilor se referă la deficiențe de abordare a raționamentelor cu privire la dimensiunea denaturărilor considerate semnificative sau lipsa de probe referitoare la modul în care s-a determinat natura, plasarea în timp și amploarea procedurilor de evaluare a riscului, precum și modul de identificare a naturii, plasării în timp și amplorii procedurilor de audit subsecvente etapei de identificare a riscurilor de audit. Sunt de mare importanţă procedurile de cunoaștere a entității auditate în determinarea riscurilor semnificative. Auditorul trebuie să documenteze concluziile referitoare la aceste riscuri, motivul pentru care se consideră semnificative, precum și modul cum planifică mai departe testele necesare în examinarea lor, incluzând şi determinarea aspectelor cheie de audit (KAM) așa cum sunt ele prezentate în ISA 701 (În cazul identificării unor KAM, auditorul trebuie să prezinte în raportul de audit modul cum au fost abordate și motivul pentru care au fost considerate aspecte cheie, iar în dosarul de audit, aceste aspecte trebuie să se regăsească documentate în mod corespunzător).

k) Proceduri analitice

În cazul în care inspectorii au constatat o deficiență a probelor de audit în etapa de finalizare, aceștia încurajează firmele de audit și auditorii financiari să utilizeze procedurile analitice în testarea informațiilor financiare în etapa de fializare a activității de audit, așa cum prevede pct. 6 din ISA 520.

l) Conformarea EIP la cerințele art. 65 din Legea nr. 162/2017 – constatări formulate în urma inspecțiilor.

(inspecțiile se referă la auditul situațiilor financiare de la data de 31.12.2018)

 

Ca și tendință generală, din inspecțiile efectuate de SIACI, s-a constatat că auditorii financiari/firmele de audit nu utilizează în procedura lor controale ale testelor de audit intern, deși rapoartele de audit intern, precum și procedurile de audit intern ale entității sunt o sursă importantă de identificare a unor riscuri ale entității și pot conduce, în multe situații, la identificarea de denaturări semnificative care pot rămâne neidentificate prin aplicarea altor proceduri de audit (spre exemplu prin teste de detaliu).

SIACI a avut în vedere stabilirea ca obiectiv asigurarea respectării de către entitățile auditate a prevederilor Legii nr. 162/2017 referitoare la obligativitatea de a organiza activitatea de audit intern și acolo unde este cazul, obligativitatea de a înființa Comitetul de Audit, precum și încurajarea auditorilor financiari și a firmelor de audit să utilizeze activitatea auditorilor interni, auditul intern fiind un mijloc și un instrument cheie al managementului unei entități, acesta având rolul de a monitoriza eficiența și eficacitatea activității. Auditul intern devine un instrument cheie al guvernanței, în demersul său strategic de a monitoriza activitatea entităţii. Comitetul de audit și consiliul de administrație trebuie să se asigure, inclusiv printr-o evaluare externă independentă efectuată periodic, că funcția de audit intern are o poziționare adecvată în organizație și deține resursele umane și procesele necesare pentru a răspunde obiectivelor și inițiativelor strategice ale entității.

Concluzii rezultate din experiența inspecțiilor de calitate SIACI în cursul anului 2020:

Prin Regulamentul (UE) nr. 537/2014 s-a înființat Comitetul Organismelor Europene de Supraveghere (COESA), care are ca scop principal îmbunătățirea calității auditului statutar la entitățile de interes public în Europa și implicit, creșterea încrederii persoanelor interesate în activitatea de audit statutar și în raportul auditorului.

În acest scop, COESA a instituit un mod de abordare comun la nivel european pentru toți membrii săi, de care a beneficiat și ASPAAS, ȋn sensul că procedura de inspecții a fost armonizată cu procedura europeană de inspecții. A fost necesară o perioadă de tranziție ȋn care auditorii financiari şi firmele de audit din România să se adapteze noilor cerințe de abordare a activității de audit statutar, echipele de inspecţie ȋnţelegând necesitatea timpului de adaptare.

Prin urmare, ne așteptăm ca pe măsură ce auditorii financiari și firmele de audit din România vor fi subiect al inspecțiilor de calitate inițiate de ASPAAS, echipele de inspecţie să constate că aceştia si-au adaptat activitatea desfășurată noilor cerințe de abordare a activității de audit statutar, astfel încât să existe un număr tot mai mic de aspecte identificate.

De aceea, aceste prime inspecții desfășurate în perioada 2018-2020 au avut ca scop principal informarea, conștientizarea, corectarea (acolo unde este cazul) a procedurilor de control, precum și a modului de abordare a auditului în general, cu intenția de a alinia procedurile de audit statutar la nivel european și implicit creșterea calității auditului statutar în România.

SIACI monitorizează pe perioade determinate remedierea de către firmele de audit şi auditorii financiari a aspectelor deficitare constatate pe parcursul desfășurării inspecțiilor.

Monitorizarea implementării recomandărilor emise se vor efectua în perioada următoare, în conformitate cu reglementările în vigoare emise.

Sancțiuni aplicate de ASPAAS auditorilor financiari și firmelor de audit

a) Sancțiuni disciplinare – În cursul anului 2020 a fost emisă o sancțiune de suspendare de 18 luni pentru un auditor financiar. Sancțiunea nu este încă definitivă.

În anul 2019 a fost emis un avertisment pentru un auditor financiar.

b) Sancțiuni contravenționale – În anul 2020, nu s-au emis contravenții de către ASPAAS.