ÎNTREBĂRI FRECVENTE (FAQ)

tech-features-bg

Starea de război din Ucraina și măsurile restrictive impuse Rusiei și Belarus de Uniunea Europeană conduc implicit la afectarea funcționării normale a activităților economice și financiare, cu impact direct asupra mecanismelor financiare, care pot conduce la dificultăți de gestionare a  riscurilor și asigurarea / menținerea condițiilor normale de desfășurare a activității entităților / companiilor din multe domenii de activitate.

Față de această situație, atât persoanele responsabile cu guvernanța, cât și auditorii financiari sau firmele de audit, trebuie să acorde o importanță sporită analizei expunerii la riscul de continuitate a activității, a implicațiilor asupra situațiilor financiare anuale și, implicit, asupra raportului de audit.

Astfel, se impune a fi urmărite următoarele aspecte:

  1. Impactul acestor evenimente asupra condițiilor de piață pot afecta situațiile financiare aferente exercițiului financiar încheiat la 31 decembrie 2021, în special cu privire la aplicarea principiului continuității activității. Pentru entitățile raportoare cu an financiar diferit de anul calendaristic trebuie analizat, în mod particular, dacă evenimentele au apărut în cursul anului de raportare şi dacă este necesară înregistrarea unor ajustări asupra sumelor raportate în situațiile financiare (de exemplu: deprecierea activelor, estimarea valorilor juste, ajustările de depreciere etc).
  1. Având în vedere riscul sporit de apariţie a unor atacuri cibernetice se impune ca auditorii financiari/firmele de audit să comunice cu conducerea și cu persoanele responsabile cu guvernanța cu privire la existenţa unor modificări în evaluarea acestui risc la nivelul entității, inclusiv în ceea ce privește raportarea financiară, și să înțeleagă dacă aceştia intenționează să opereze modificări la nivelul proceselor, structurilor și măsurilor de protecție stabilite pentru atenuarea riscurilor identificate. Această înțelegere poate fi deosebit de importantă pentru entitățile care, prin natura activităţii lor, pot influenţa în mod semnificativ infrastructura unei jurisdicții și, prin urmare, pot prezenta un risc crescut de apariție a unui astfel de atac (de exemplu: entități din sectorul serviciilor bancare/financiare, sectoarele de apărare, aerospațial și companii aeriene comerciale, sectorul energiei și al transporturilor).

În măsura în care se constată că a avut loc un incident cibernetic, auditorii financiari/firmele de audit ar trebui să:

‒ Implice în echipa de misiune specialiști în audit IT, dacă nu sunt deja implicați;

‒ Notifice conducerea entității auditate și, dacă se identifică o încălcare sau o expunere semnificativă, să comunice cu persoanele responsabile cu guvernanța;

‒ Obțină o înțelegere a incidentului și să evalueze efectul acestuia asupra abordării auditului;

‒ Evalueze analiza conducerii cu privire la efectul pe care îl are incidentul asupra sumelor și prezentărilor din situațiile financiare (de exemplu: datorii contingente aferente și creanțele generate de incidentul real), efectele potențialelor încălcări ale legilor și reglementărilor, impactul asupra fluxurilor de numerar și asupra fluxurilor de numerar viitoare proiectate (care pot declanșa deprecierea) și caracterul adecvat al prezentărilor din situațiile financiare.

  1. Alte informații (ISA 720 revizuit) care însoțesc situațiile financiare (de exemplu, raportul administratorilor) pot include o descriere a riscurilor generate de conflictul din Ucraina și/sau perspectivele economice actuale, în general.

În citirea raportului administratorilor, auditorul financiar/firma de audit urmăreşte dacă există o inconsecvență semnificativă între aceste alte informații și situațiile financiare sau înţelegerea auditorului obținută în desfăşurarea misiunii de audit. Aceasta include verificarea consecvenţei informațiilor prezentate în raportul administratorilor cu situațiile financiare, inclusiv prezentările suplimentare, precum și cu ipotezele și raționamentele subiacente (de exemplu: dacă informațiile incluse în raportul administratorilor cu privire la efectul conflictului din Ucraina asupra entității sunt în concordanță cu prezentarea evenimentelor ulterioare și cu ipotezele utilizate de conducere în evaluarea actualizată a continuității activității).

Potrivit unui raport al S&P (Standard&Poor Global Rating Agency), implicațiile economice ale invaziei Rusiei în Ucraina includ:

  1. Întreruperea aprovizionării cu energie sau variaţii semnificative ale prețurilor, în special în Europa.
  2. Abilitatea Europei de a găsi rapid soluţii alternative la gazele rusești.
  3. Presiuni inflaționiste în economii prin creșterea prețurilor la energie, alimente și metale.
  4. Intensificarea atacurilor și contraatacurilor cibernetice între Rusia și adversarii săi cunoscuţi sau potenţiali.
  5. Reevaluarea riscului de creștere a costurilor împrumuturilor sau limitarea accesului la finanțare pentru debitorii mai slabi.
  6. Diminuarea profitului pentru sectoarele care consumă multă energie sau se bazează pe cheltuielile discreționare ale consumatorilor.

Raportul S&P poate fi accesat aici: https://www.spglobal.com/_assets/documents/ratings/research/101248235.pdf.

Aceste implicaţii economice pot afecta situațiile financiare, la nivelul următoarelor elemente:

Acest context, pe de o parte, crește responsabilitatea persoanelor din guvernanța companiilor pentru o evaluare cât mai realistă a capacităţii de asigurare a continuităţii activității și a implicațiilor asupra informațiilor prezentate în situațiile financiare și, pe de altă parte, determină revizuirea riscului de audit și, după caz, includerea în raportul de audit a informațiilor relevante cu privire la acest aspect.

Autoritățile guvernamentale, participanții la bursă, investitorii, partenerii de afaceri au nevoie de informații detaliate, specifice fiecărui domeniu de activitate, pentru a putea lua decizii economice.

Față de această situație, este necesar să atragem atenția asupra importanței care trebuie acordată de către auditorii financiari expunerii la riscul de audit, mai ales prin prisma implicațiilor directe asupra respectării principiului continuității activităţii de către societățile auditate, cu referință directă la prezentarea situațiilor financiare la 31 decembrie 2021.

Recomandăm auditorilor financiar şi firmelor de audit să analizeze foarte atent impactul riscului de continuitate a activității şi implicațiile asupra aplicării principiului continuității la elaborarea situațiilor financiare supuse auditării, fie ca sunt entități de interes public sau nu.

De asemenea, auditorul financiar/firmele de audit trebuie să aibă în vedere și documentarea corespunzătoare a activităţii desfăşurate în evaluarea amenințării la adresa continuității activității, cel puțin sub următoarele aspecte:

  • Suficiența măsurilor luate de conducerea entității auditate pentru diminuarea riscului de continuitate a activității, inclusiv cele legate de reorganizare, încetarea activității sau lichidarea, dacă nu există o altă alternativă realistă.

În aplicarea ISA 560 „Evenimente ulterioare”, recomandăm documentarea adecvată a aspectelor care pot afecta continuitatea activității.

În cazul în care există incertitudini cu privire la respectarea principiului continuității activităţii și / sau ajustări ale sumelor din situațiile financiare și ale prezentărilor de informații incluse în acestea, vor fi prezentate entităţii auditate în lista de ajustări propuse și vor fi discutate în comunicările cu aceasta, fiind incluse în documentația de audit.

ISA 560 „Evenimente ulterioareimpune includerea în situațiile financiare anuale de la 31 decembrie 2021 ale entităților direct afectate a unor note informative detaliate despre impactul acestei situații asupra societății şi cu privire la aplicarea principiului continuității activităţii în elaborarea situațiilor financiare anuale. Astfel, utilizatorii situațiilor financiare pot să evalueze implicațiile sau pot să conștientizeze efectele asupra entității în sine și a economiei în general.

Chiar şi în cazul în care se impune includerea în raportul de audit a Aspectelor cheie de Audit (KAM), ISA 701 „Comunicarea aspectelor-cheie de audit în raportul auditorului independent” prevede că:

„Un aspect ce generează o opinie modificată în conformitate cu ISA 705 (revizuit) sau o incertitudine semnificativă referitoare la evenimente sau condiții care ar putea genera îndoieli semnificative cu privire la capacitatea entității de a-și continua activitatea în conformitate cu ISA 570 (revizuit) reprezintă, prin natura sa, un aspect-cheie de audit.

Cu toate acestea, în astfel de circumstanțe, aceste aspecte nu trebuie descrise în secțiunea „Aspecte-cheie de audit din raportul auditorului”, iar dispozițiile de la punctele 13-14 nu se aplică.

Mai degrabă, auditorul trebuie:

(a) Să raporteze cu privire la acest(e) aspect(e) în conformitate cu ISA-ul (ISA-urile) aplicabil(e); și

(b) Să includă în secțiunea Aspecte-cheie de audit o referință la secțiunea „Baza opiniei cu rezerve” (contrare) sau secțiunea „Incertitudine semnificativă legată de continuitatea activității”.

Astfel, pot apărea anumite situații posibile și exemplificăm selectiv câteva cazuri de abordare:

 1.     În situațiile financiare există o notă explicativă privind evenimentele ulterioare, care detaliază riscurile și măsurile luate de societate și există un grad de incertitudine semnificativă asupra capacităţii de continuitate a activității, iar auditorul a concluzionat că utilizarea principiului continuității activității la întocmirea situațiilor financiare este adecvată.

Raportul de audit va fi afectat în sensul includerii conform cerințelor ISA 570 „Continuitatea activității”, a unei secțiuni „Incertitudine semnificativă legată de continuitatea activității [1], în care se face referire la nota explicativă respectivă din situațiile financiare.
 2.     În situațiile financiare nu există o notă explicativă privind evenimentele ulterioare, care să detalieze măsurile luate de societate și există un grad de incertitudine semnificativă asupra capacităţii de continuitate a activității, iar auditorul a concluzionat că utilizarea principiului continuității activității la întocmirea situațiilor financiare este adecvată. Raportul de audit va conține în baza pentru opinie o remarcă legată de gradul de incertitudine semnificativ de continuitate a activității și, ca atare, va modifica în consecință opinia de audit, în sensul emiterii unei opinii de audit cu rezerve sau a unei opinii contrare.
3.     În situațiile financiare există o notă explicativă privind  evenimentele ulterioare,  care detaliază măsurile luate de societate și nu există un grad de incertitudine semnificativă asupra capacităţii de continuitate a activității Raportul de audit poate fi afectat prin includerea unui Paragraf explicativ prin care se atrage atenția asupra acestui aspect, fără a afecta opinia de audit asupra situațiilor financiare la 31 decembrie 2021. [2]
4.     În situațiile financiare nu există o notă explicativă privind evenimentele ulterioare, care să detalieze măsurile luate de societate și NU există un grad de incertitudine semnificativă asupra capacităţii de continuitate a activității. Raportul de audit nu suferă nici o modificare în acest sens.
5.     Situațiile financiare nu au fost întocmite pe principiul continuității activității, iar auditorul a concluzionat ca neaplicarea principiului continuității activității la întocmirea situațiilor financiare este adecvată. Raportul de audit va include un paragraf de evidențiere a acestui aspect.
6.     Situațiile financiare  au fost întocmite pe principiul continuității activității, iar auditorul a concluzionat că aplicarea principiului continuității activității la întocmirea situațiilor financiare nu este adecvata. Raportul de audit va include o opinie contrară.
7.     Existența unor incertitudini semnificative multiple privind capacitatea entității de a-și continua activitatea Raportul de audit va include imposibilitatea exprimării unei opinii


[1] EXEMPLIFICARE – MODEL
Incertitudine semnificativa legată de continuitatea activității
(NOTĂ: doar dacă este cazul/se adaptează la specificul situației)
Atragem atenția asupra Notei XX din situațiile financiare, conform căreia Societatea estimează că impactul întreruperii aprovizionării cu materie primă, a creșterii prețurilor la materii prime și energie în anul curent a determinat generarea unui pierderi operaționale de XXX care a afectat semnificativ capitalurile proprii ale firmei și fluxurile operaționale ale acesteia pentru anul curent, determinând o reducere a predictibilității bugetelor pentru perioada următoare.  După cum se arată în Nota XX, aceste evenimente și restricțiile impuse în anul 2022, împreună cu alte aspecte prezentate în Nota XX, indică existența unei incertitudini semnificative cu privire la capacitatea Societății de a-si continua activitatea. Conducerea Grupului / a Societății a luat măsuri de securizare a finanțării pentru următoarele 12 luni si, potrivit Declarației conducerii, este asigurată continuitatea activităţii în această perioadă. Opinia noastră nu este modificată cu privire la acest aspect.
[1] EXEMPLIFICARE – MODEL
Paragraf Explicativ legat de continuitatea activității
(NOTĂ: doar dacă este cazul/se adaptează la specificul situației)
Atragem atenția asupra Notei XX din situațiile financiare, conform căreia Societatea estimează că impactul întreruperii aprovizionării cu materie primă, a creșterii prețurilor la materii prime și energie în anul curent a determinat generarea unui pierderi operaționale de XXX care a afectat semnificativ capitalurile proprii ale firmei și fluxurile operaționale ale entității pentru anul curent. Conform Declarației Conducerii, entitatea a luat măsurile necesare în perioada curentă majorând prețurile de vânzare, securizând finanțarea pe termen scurt pentru asigurarea continuității activității operaționale, astfel că nu se estimează dificultăți semnificative care pot afecta continuitatea activității pe cel puțin 12 luni de la data situațiilor financiare. Opinia noastră nu este modificată cu privire la acest aspect.
[1] https://www.iasplus.com/en-ca/news/part-i-ifrs/january-2021/close-call-going-concern-assessments

Alte implicații posibile asupra raportului de audit ar putea fi:

  • includerea unui aspect cheie de audit (de exemplu un scenariu „close-call[3]);
  • un paragraf de evidențiere a unor aspecte: de exemplu, evenimentul ulterior semnificativ prezentat în situațiile financiare sau riscul semnificativ generat de incertitudinea variaţiei prețurilor la energie sau la mărfuri în cazul afacerilor, cu o expunere mare la acest risc sau cu o expunere potențială la sancțiuni viitoare.

În oricare din situații, se recomandă ca auditorul financiar/firma de audit să păstreze scepticismul  profesional, să solicite informații suplimentare cu privire la evaluarea riscului de continuitate a activității, să analizeze modalitatea de evaluare a riscului de către societate, să analizeze considerentele care au fost luate în calcul în evaluarea riscurilor de către conducere, să obțină în acest sens o declarație oficială din partea conducerii, să analizeze toate informațiile colectate în cadrul misiunii de audit și să evalueze, la data emiterii raportului de audit, pe baza raționamentului profesional și a informaților disponibile, dacă este adecvată utilizarea principiului continuității în elaborarea situațiilor financiare supuse auditării.

Vă dorim mult succes în activitatea depusă!

Durata misiunii de audit – Art. 17 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014

R: Așa cum prevede art. 17 alin (1) din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, durata minimă a unei misiuni de audit este de 1 an și poate fi prelungită. Nici misiunea iniţială a unui anumit auditor statutar sau a unei anumite firme de audit şi nici aceasta combinată cu orice prelungiri ulterioare nu pot depăşi o durată maximă de 10 ani.

R: Potrivit art. 71 alin. (2) din Legea nr. 162/2017 ”Conform prevederilor art. 17 alin. (4) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, durata maximă menţionată la art. 17 alin. (1) paragraful 2 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014 poate fi prelungită până la o durată maximă de:

a) 20 de ani, în cazul în care o procedură publică de atribuire pentru auditul statutar se desfăşoară în conformitate cu art. 16 alin. (2) – (5) din Regulamentul (UE) nr. 537/2014 şi produce efecte după expirarea duratei maxime menţionate la art. 17 alin. (1) paragraful 2.”

b) sau 24 de ani (potrivit art 17 alin (4) litera (b)), în cazul în care mai mulți auditori sau mai multe firme de audit au desfășurat misiuni simultane după expirarea duratelor maxime menționate la art 17 alin. (1) al doilea paragraf și la alineatul (2) litera (b) din  Regulamentul 537, cu condiția ca auditul statutar să aibă drept rezultat prezentarea raportului de audit comun astfel cum este menționat la articolul 28 din Directiva 2006/43/CE.

Pentru astfel de excepții, vă recomandăm să formulați o cerere de extindere a perioadei care să conțină motivul pentru care se dorește extinderea misiunii de audit. ASPAAS va analiza cererea și va comunica auditorului financiar sau firmei de audit decizia cu privire la acceptarea sau respingerea extinderii misiunii de audit.

R: Durata unei misiuni de audit, conform art. 17 alin (8) din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, se calculează de la primul exerciţiu financiar vizat de scrisoarea de misiune de audit prin care auditorul financiar sau firma de audit a fost desemnată pentru prima dată în vederea desfăşurării de audituri statutare consecutive pentru aceeaşi entitate de interes public.

R: Regulamentul (UE) nr. 537/2014 reglementează cerințe specifice referitoare la auditul statutar al entităților de interes public, iar art. 71 din Legea nr. 162/2017 precizează anumite aspecte legate de aplicarea acestuia. În consecință, art. 71 din Legea nr. 162/2017 se referă doar la entitățile de interes public.

Adresa numărul 781/17.05.2018:

R: Adresa este destinată tuturor auditorilor financiari/firmelor de audit care au efectuat misiuni de audit statutar (EIP și non EIP) în România în cursul anului 2017, aferent situațiilor financiare anuale încheiate la data de 31.12.2016.

Acestă cerere de informații este adresată doar auditorilor financiari sau firmelor de audit care au realizat misiuni de audit statutar, au emis un raport de audit, NU și celor care au calitatea de subcontractant;

Pentru auditorii financiari/firmele de audit care nu îndeplinesc codițiile prezentate mai sus, respectiv care NU au efectuat audit statutar în perioada menționată în adresa 781/17.05.2018, este suficient să trimită un e-mail către office@aspaas.gov.ro, prin care să se identifice cu nr. de certificat/ nr. inregistrare și să informeze autoritatea că NU au efectuat audit statutar.

Scopul este acela de a crea o bază de date cu informații despre auditorii financiari/firmele de audit, precum și de a identifica toate societățile care fac obiectul auditului statutar, care intră sub incidența Legii nr. 162/2017.

R: Misiunea de audit intră sub incidența Legii 162/2017 în condițiile în care este un audit statutar așa cum este el definit în art. 2 pct. 1. din Legea nr. 162/2017.

La interpretarea art. 2 pct. 1 lit. b) din Legea nr. 162/2017 se are în vedere și art. 185 din Legea societăţilor nr. 31/1990 republicată, cu modificările și completările ulterioare.

R: Conform art. 29 alin. (14) din Legea nr. 162/2017, potrivit căruia auditorii financiari şi firmele de audit care desfăşoară activităţi de audit statutar trebuie să furnizeze anual sau ori de câte ori este cazul către ASPAAS un raport privind activitatea de audit statutar, care conţine cel puţin informaţii similare cu cele prevăzute la art. 13 şi 14 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014.

De asemenea, vă facem cunoscut că, în conformitate cu art. 29 alin. (16) din Legea nr. 162/2017, nerespectarea de către auditorii financiari şi firmele de audit a obligaţiei de a furniza către ASPAAS un raport privind activitatea de audit statutar, precum și orice alte informaţii referitoare la modul de îndeplinire a obligaţiilor şi atribuţiilor legale ale acestora în desfăşurarea activităţii de audit statutar constituie abatere administrativă şi se sancţionează conform prevederilor art. 40 alin. (4) lit. a) – d).

R: Punctul 1. lit a. trebuie să cuprindă descrierea formei juridice, nominalizarea proprietarilor firmei de audit menționând ponderea acestora în capitalul social, precum și funcțiile pe care le ocupă în cadrul firmei.

R: Punctul 1. lit b. se referă doar la firmele de audit sau auditorii financiari care fac parte dintr-o rețea. În caz că auditorul sau firma de audit nu face parte din nici o rețea, nu este necesară completarea pct. 1 lit. b.

În cazul în care firma face parte dintr-o rețea se au în vedere următoarele, conform modelului din Anexa 1:

  • Litera i. – o descriere la modul general a rețelei din care face parte firma de audit (eventual o schemă generală a rețelei)
  • Literele ii. și iii. -cele două puncte se pot concretiza într-un singur tabel cu denumirea și țara unde își desfășoară activitatea firmele de audit/auditorii din rețeaua audiorului care raportează (inclusiv dumneavoastră sau firma dumneavoastră).

Litera iv. – cifra de afaceri totală a rețelei.

R: Punctul 1 lit f. trebuie sa conțină lista cu denumirea completă (inclusiv CUI) a entităților la care s-a efectuat audit statutar (EIP sau non EIP) în cursul anului 2017, aferente situațiilor financiare anuale încheiate la data de 31.12.2016, în format xls, conform modelului din Anexa 2.

Scopul nostru este să identificăm toate entitățile care fac obiectul auditului statutar, iar pentru aceasta avem nevoie de sprijinul dumneavoastră în a raporta cât mai complet entitățile pe care le auditați.

Menționăm că la acest punct nu dorim să cunoaștem onorariul de audit, însă insistăm să primim denumirea completă a tuturor entităților auditate care se încadrează la audit statutar conform legii cu precizarea dacă este audit statutar la EIP sau nu.

R: Pentru punctul 1 lit i. precizăm că nu dorim să cunoaștem remunerațiile individuale, ci doar principiul de remunerare al partenerilor.

R: Pentru punctul 1. lit k. veniturile trebuie defalcate, conform modelului din Anexa 3, astfel:

i. venituri provenite din contracte de audit statutar la EIP,

ii. venituri provenite din contracte de audit statutar la alte entități decât cele de interes public,

iii. venituri provenite din servicii permise care nu sunt de audit (la acest punct, se are în vedere art. 5 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014 privind serviciile interzise care nu sunt de audit) prestate entităților pe care le auditează.

iv. venituri din prestări servicii altele decât audit la alte entități pe care nu le auditeză.

Nota: Pentru operativitate avem rugamintea ca la acest punct , toți auditorii /firmele de audit  care au efectuat misiuni de audit statutar în perioada solicitată, să ne transmită informațiile indiferent dacă au fost sau nu publicate în situația sa financiară aferentă exercițiului financiar precedent sau în raportul anual la CAFR.

R: Pentru lista de la pct. 2 , vă rugăm să aveți în vedere modelul de tabel din Anexa 4.

OMFP nr. 10/2019

Răspuns:

Conform prevederilor OMFP nr.10/2019, la pct. 2.6 alin(3) si (4) din Anexa 1, se precizează:

“ (3) Entităţile mijlocii şi mari, precum şi entităţile de interes public întocmesc situaţii financiare anuale în structura prevăzută la pct. 21 din Reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările şi completările ulterioare. Respectivele situaţii financiare anuale fac obiectul auditului statutar.

(4) Sunt supuse, de asemenea, auditului entităţile care, la data bilanţului, depăşesc limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii:

a) totalul activelor: 16.000.000 lei;

b) cifra de afaceri netă: 32.000.000 lei;

c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.

Obligaţia de auditare pentru entităţile prevăzute la prezentul alineat se aplică atunci când acestea depăşesc limitele respective în două exerciţii financiare consecutive.”

Conform prevederilor OMFP nr.1802/2014 , Secțiunea 1.3, se specifică:

  1. – (1) Atunci când, la data bilanţului, o entitate depăşeşte sau încetează să mai depăşească limitele a două dintre cele trei criterii menţionate la pct. 9, acest fapt afectează aplicarea derogărilor prevăzute de prezentele reglementări numai dacă acest lucru are loc în două exerciţii financiare consecutive.
  2. – (1) O entitate analizează permanent, pentru fiecare dată a bilanţului, dacă a depăşit, respectiv a încetat să depăşească criteriile de mărime corespunzătoare.

(2) Entitatea schimbă categoria în care se încadrează doar dacă în două exerciţii financiare consecutive depăşeşte sau încetează să depăşească criteriile de mărime. Ca urmare, modificarea criteriilor de mărime nu determină automat încadrarea entităţii într-o nouă categorie”.

Ca urmare celor expuse mai sus, o entitate este auditată în funcție de criteriul de mărime. Respectând principiul consecvenței, o entitate ar trebui auditată pe aceleași principii prin care aceasta se încadrează în criteriile de mărime stabilite prin OMFP nr. 1802/2014.

În speranţa că am răspuns aşteptărilor dumneavoastră, vă asigurăm de totala colaborare şi implicare în problemele care privesc activitatea de audit statutar.

Audit statutar

Răspuns: Conform art 2 pct 1 din Legea nr. 162/2017: audit statutar înseamnă un audit al situaţiilor financiare anuale individuale sau al situaţiilor financiare anuale consolidate efectuat în conformitate cu standardele internaţionale de audit, în sensul art. 32, în măsura în care:

a) este obligatoriu în temeiul dreptului Uniunii Europene sau al dreptului intern;

b) este efectuat în mod voluntar la entităţile mici, iar situaţiile financiare auditate sunt publicate, împreună cu raportul de audit statutar, potrivit legii”

În consecință conform lit. a) menționată mai sus, auditul statutar este auditul tuturor situațiilor financiare care este obligatoriu în temeiul dreptului Uniunii Europene sau al dreptului intern.

tech-features-bg-2-1200x53