Regulament de organizare și funcționare2018-07-25T05:35:33+00:00

REGULAMENT DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE

tech-features-bg

Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar

(ASPAAS)

Regulamentul de organizare și funcționare

CAPITOLUL I – Dispoziții generale

Art. 1 (1) Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar (denumită în continuare Autoritatea sau ASPAAS) este instituţie publică, cu personalitate juridică şi funcţionează în subordinea Ministerului Finanţelor Publice.

(2) ASPAAS este autoritatea competentă în domeniul supravegherii în interes public a auditului statutar şi în atingerea obiectivelor sale îndeplineşte atribuţiile prevăzute de Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi de modificare a unor acte normative (denumită în continuare Legea nr. 162/2017).

(3) ASPAAS are rolul de a asigura supravegherea în interes public a activității tuturor auditorilor financiari şi a firmelor de audit, precum și a Camerei Auditorilor Financiari din România (denumită în continuare CAFR), potrivit principiilor cuprinse în Directiva 2006/43/CE, aşa cum a fost modificată prin Directiva 2014/56/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014, asigurând aplicarea, implementarea şi urmărirea respectării actelor normative emise la nivelul Uniunii Europene ce necesită transpunere în legislaţia naţională, respectiv  a celor care au aplicabilitate directă în statele membre, în domeniile prevăzute de Legea nr. 162/2017.

Art. 2 (1) ASPAAS îşi îndeplineşte rolul de autoritate de supraveghere stabilind politici unitare și instrumente adecvate pentru punerea în aplicare a acestora.

(2) ASPAAS este responsabilă cu supravegherea publică a auditorilor financiari şi a firmelor de audit şi organizarea unui sistem eficace de supraveghere publică pe baza principiilor enunțate de directiva europeană, prevăzute și în legea națională.

(3) ASPAAS urmărește elaborarea și aplicarea unor politici unitare, după cum urmează:

a) Politica de supraveghere – are în vedere supravegherea în interes public a tuturor auditorilor financiari şi a tuturor firmelor de audit şi crearea unui sistem eficace de supraveghere publică;

b) Politica de reglementare – adoptată în conformitate cu legislația Uniunii Europene (U.E.) aferentă auditului statutar, prin care se stabilesc măsuri eficiente care au în vedere cerințele specifice auditului și care urmăresc asigurarea unui nivel înalt și consecvent de calitate a auditului statutar în cadrul U.E., bazat pe armonizarea standardelor internaționale de audit aplicabile la nivelul U.E.;

c) Politica de autorizare – are în vedere emiterea reglementărilor privind autorizarea auditorilor financiari persoane fizice și a firmelor de audit în direcția unui cadru legislativ în concordanță cu practicile europene;

d) Politica de formare profesională continuă – are în vedere menținerea cunoștințelor teoretice, competențelor și valorilor profesionale la un nivel înalt ale auditorilor financiari, prin participarea acestora la programe adecvate de formare continuă organizate de către ASPAAS;

e) Politica de recunoaştere reciprocă – are în vedere autorizarea auditorilor financiari care au fost autorizați în alt stat membru;

f) Politica de înregistrare – are în vedere întocmirea, actualizarea și publicarea Registrului public electronic al auditorilor financiari și firmelor de audit;

g) Politica privind etica profesională – are în vedere respectarea de către toți auditorii financiari și toate firmele de audit a principiilor de etică profesională, care se referă cel puțin la funcția lor în interesul public, independenţa, integritatea și obiectivitatea lor, competența lor profesională și atenția cuvenită, astfel cum sunt stabilite prin Codul etic emis de IFAC adoptat de către ASPAAS;

h) Politica de inspecții privind asigurarea calităţii – are în vedere instituirea unui sistem de asigurare a calităţii tuturor auditorilor financiari şi tuturor firmelor de audit în conformitate cu criteriile minimale prevăzute la art. 35 alin. (4) din Legea nr. 162/2017, precum şi evaluarea sistemului de control şi asigurare a calităţii prin inspecţii, conform legii;

i) Politica de investigaţii şi sancţiuni – are în vedere instituirea și implementarea unui sistem eficace de investigații și sancțiuni pentru a detecta, a corecta și a preveni efectuarea necorespunzătoare a auditului statutar;

j) Politica de delegare – are în vedere posibilitatea delegării, conform Legii nr. 162/2017, integrale sau parțiale către CAFR, pe baza unei evaluări privind capacitatea operațională a organismului profesional și modul de îndeplinire a atribuțiilor delegate şi a condiţiilor minimale şi specifice ale delegării în perioada anterioară, a îndeplinirii unor atribuții ale ASPAAS şi supravegherea îndeplinirii atribuțiilor delegate printr-un control eficace și permanent;

k) Politica de protecție a utilizatorilor situațiilor financiare a entităților auditate – are în vedere creșterea credibilității situațiilor financiare a entităților auditate și implicit protejarea creditorilor, acționarilor, precum și a altor părți interesate;

l) Politica de monitorizare și dezvoltare a pieței de audit – are în vedere monitorizarea cu regularitate a evoluției pieței serviciilor de audit statutar furnizate entităților de interes public, analizarea în special a riscurilor și nivelurilor de concentrare a pieței în anumite sectoare și furnizarea unui raport către Comitetul Organismelor Europene de Supraveghere a Auditului (COESA), Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (AEVMP), Autoritatea Bancară Europeană (ABE),  European Insurance and Occupational Pensions Authority (EIOPA) și Comisiei Europene (CE).

CAPITOLUL II – Obiectivele și atribuțiile ASPAAS

Secțiunea 1 – Obiectivele ASPAAS

Art. 3 În vederea creşterii încrederii publice în informațiile prezentate prin situaţiile financiare (individuale şi consolidate) auditate de auditorii financiari, ASPAAS are potrivit legii, în principal, următoarele obiective:

a)      creşterea calităţii auditului statutar;

b)     creşterea profesionalismului auditorilor financiari şi firmelor de audit;

c)        supravegherea în interes public a activităţii de audit statutar, potrivit cerinţelor reglementărilor Uniunii Europene şi ale altor reglementări în domeniu;

d)       asigurarea eficacităţii propriei activităţi desfăşurate în domeniul auditului statutar.

Art. 4 Valorile pe care ASPAAS își întemeiază activitatea și care, în ansamblul lor, îi definesc identitatea și îi asigură caracterul specific și unicitatea sunt: independența, autonomia, performanța, transparența, încrederea, stabilitatea, creativitatea și responsabilitatea.

Art. 5 Setul propriu de valori, obiectivele, precum și posibilitatea organizării în cadrul ASPAAS a unor compartimente, grupuri de lucru facilitează misiunea ASPAAS pe termen mediu și lung.

Secțiunea a 2-a Atribuțiile ASPAAS

Art. 6 (1) Atribuţiile principale ale ASPAAS, în calitate de autoritate competentă potrivit prevederilor Legii nr. 162/2017, sunt următoarele:

a)     autorizarea şi retragerea autorizării auditorilor financiari şi a firmelor de audit;

b)    autorizarea auditorilor financiari din alt stat membru U.E.,autorizarea auditorilor sau entităților de audit din țări terțe și recunoașterea firmelor de audit autorizate în alt stat membru U.E.;

c)     înregistrarea și actualizarea informațiilor cuprinse în Registrul public electronic cu privire la auditorii financiari/auditorii şi la firmele de audit/entitățile de audit din România, precum și a celor din alte state membre U.E., cât și țări terțe;

d)    organizarea testului de verificare a cunoștințelor de acces la stagiu, precum și a examenului de competență profesională;

e)     formarea continuă a auditorilor financiari şi formarea stagiarilor în activitatea de audit statutar;

f)      efectuarea inspecţiilor pentru asigurarea calităţii auditului statutar referitoare la auditorii financiari şi firmele de audit în exercitarea activităţii de audit statutar;

g)     efectuarea investigațiilor care au ca principal scop detectarea, corectarea și prevenirea efectuării necorespunzătoare a auditului statutar;

h)    adoptarea măsurilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de Legea nr. 162/2017;

i)       supravegherea şi controlul îndeplinirii  atribuţiilor delegate către CAFR, conform prevederilor legale;

j)       cooperarea cu alte autorităţi competente din România şi din alte state membre, precum şi cu alte organisme naţionale şi internaţionale de profil implicate în procesul de elaborare şi implementare a reglementărilor specifice domeniului auditului statutar;

k)    transmiterea de informări şi răspunsuri, la solicitările Comisiei Europene, în ceea ce priveşte profesia de audit statutar şi supravegherea în interes public la nivel naţional a activităţii de audit statutar;

l)       emiterea reglementărilor proprii în baza şi în aplicarea prevederilor Legii nr. 162/2017.

Capitolul III – Organizarea ASPAAS

Secțiunea 1 – Structura organizatorică

Art. 7 Structura organizatorică a ASPAAS este prevăzută în anexă.

Art. 8 Structura organizatorică a ASPAAS cuprinde următoarele structuri funcţionale:

a)     Preşedinte;

b)    Director;

c)     Serviciul Investigații, Asigurarea calităţii și Inspecții;

d)    Biroul reglementare, autorizare, înregistrare şi formare continuă;

e)     Compartimentul financiar-contabil, resurse umane şi administrativ.

Art. 9 Statul de funcții, structura pe compartimente şi structura posturilor pe componente funcţionale, se stabilesc prin Ordin al Preşedintelui ASPAAS, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat.

Art. 10 În exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, Președintele ASPAAS este sprijinit de Consiliul superior. Membrii Consiliului superior sunt consultați cu privire la desfășurarea activității de supraveghere în interes public a activității de audit statutar. Aceștia asigură prin experiența specifică în domeniile de activitate pe care le reprezintă, la solicitarea Președintelui ASPAAS, suportul tehnic și expertiza necesare acestuia pentru desfășurarea corespunzătoare a activității Autorității.

Art. 11 În cadrul ASPAAS se constituie și funcționează Comisia de disciplină pentru punerea în practică a procedurii administrative referitoare la abaterile de la legislația auditului statutar. Organizarea și funcționarea Comisiei de disciplină sunt prevăzute de regulamentul acesteia, aprobat prin Ordin al Preşedintelui ASPAAS.

Secțiunea a 2-a – Președintele ASPAAS

Paragraful 1 – Atribuții

Art. 12 (1) Conducerea ASPAAS este asigurată de un președinte cu rang de subsecretar de stat, numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului finanțelor publice.

(2) În exercitarea atribuţiilor sale, președintele emite ordine şi decizii.

(3) Ordinele Președintelui ASPAAS cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Președintele are calitatea de ordonator terțiar de credite. Această calitate poate fi delegată prin ordin al președintelui către unul dintre funcționarii publici de conducere, în condițiile legii, cu precizarea limitelor şi condiţiilor delegării.

(5) Atribuţiile îndeplinite de Preşedintele ASPAAS prevăzute de Legea nr. 162/2017 și de prezentul regulament, sunt următoarele:

a)     conduce întreaga activitate a ASPAAS în vederea îndeplinirii misiunii şi obiectivelor ASPAAS în conformitate cu prevederile Legii nr. 162/2017;

b)    reprezintă ASPAAS în raporturile cu autorităţile administraţiei publice, cu alte persoane juridice, cu persoane fizice, precum şi cu organisme din ţară şi din străinătate;

c)     stabileşte orientările strategice ale ASPAAS analizând și propunerile formulate de Consiliul superior;

d)    stabileşte planul anual de activitate analizând și propunerile formulate de Consiliul superior;

e)     aprobă la nivelul ASPAAS planul anual de activitate și raportul anual de activitate al instituţiei şi le transmite spre aprobare ministrului finanţelor publice;

f)      stabileşte obiectivele structurilor organizatorice ale ASPAAS;

g)     îndrumă şi monitorizează toate activităţile desfăşurate de ASPAAS direct sau prin intermediul celorlalte funcţii de conducere, delegând acestora competenţe;

h)    exercită atribuţiile de ordonator terțiar de credite, putând delega unele dintre aceste competenţe în condiţiile alin. (4);

i)       aprobă recrutarea, angajarea, promovarea, sancţionarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de muncă ale salariaţilor ASPAAS, inclusiv la propunerea Directorului, după caz;

j)       sesizează instituţiile statului în situaţia în care există indicii temeinice pentru săvârșirea unor infracţiuni de către auditori financiari sau firme de audit, CAFR sau de către personalul ASPAAS;

k)    emite decizii cu caracter intern în exercitarea atribuţiilor sale;

l)       aprobă, îndrumă şi monitorizează întocmirea Planului și a Raportului anual de activitate ale ASPAAS;

m)  poate înființa comisii, comitete, grupuri și alte colective de lucru cu caracter temporar sau permanent, pe domenii de activitate și de interes;

n)    convoacă şedinţele Consiliului superior, stabileşte ordinea de zi a ședințelor Consiliului superior şi participă la şedinţe;

o)    solicită membrilor Consiliului superior suportul tehnic şi expertiza necesară desfăşurării corespunzătoare a activităţii ASPAAS, precum şi opinii şi puncte de vedere pentru aspecte specifice ariei de competență a instituțiilor care i-au desemnat, atât în cadrul şedinţelor Consiliului superior cât şi în perioada dintre acestea;

p)    solicită raportul de activitate trimestrial al membrilor Consiliului superior şi Comisiei de disciplină;

q)    analizează eficienţa şi eficacitatea activităţii membrilor Consiliului superior şi Comisiei de disciplină;

r)      solicită instituțiilor care i-au desemnat înlocuirea reprezentanţilor, membri ai Consiliului superior şi ai Comisiei de disciplină, dacă aceştia nu îşi îndeplinesc atribuţiile, prevăzute de lege sau de prezentul regulament, sau le îndeplinesc în mod necorespunzător;

s)     coordonează elaborarea şi modificarea regulamentului de organizare și funcţionare a Comisiei de disciplină şi îl aprobă;

t)      coordonează elaborarea şi modificarea reglementărilor specifice ale ASPAAS emise în baza prevederilor legale şi le aprobă;

u)    efectuează evaluarea anuală a performanţelor profesionale ale personalului ASPAAS;

v)    aprobă fişele de post ale personalului ASPAAS;

w)  respectă prevederile Regulamentului (UE) 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date;

x)    îndeplinește orice alte atribuţii pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii ASPAAS în aplicarea Legii nr. 162/2017.

Paragraful al 2-lea – Delegarea atribuțiilor Preşedintelui ASPAAS

Art. 13 (1) Președintele poate delega, prin ordin, unele atribuții către funcționari publici de conducere din cadrul ASPAAS, cu precizarea limitelor și a condițiilor delegării.

(2) În cazul în care Președintele ASPAAS, din motive întemeiate, nu își poate exercita atribuțiile, deleagă competenţa de îndeplinire a acestora, prin ordin, către unul dintre funcționarii publici de conducere din cadrul ASPAAS.

Paragraful al 3-lea – Răspunderea Preşedintelui ASPAAS

Art. 14 (1) Președintele ASPAAS răspunde în fața ministrului finanțelor publice de întreaga activitate a instituției.

(2) Neaprobarea raportului anual de activitate al ASPAAS de către ministru conduce la revocarea Preşedintelui ASPAAS.

Secțiunea a 3-a Director

Art. 15 (1) Funcția de director cuprinsă în structura organizatorică prevăzută în Anexă este funcția publică de conducere care are în subordine Serviciul de investigații, asigurarea calității și inspecții, Biroul reglementare, autorizare, înregistrare și formare continuă și Compartimentul financiar-contabil, resurse umane și administrativ.

(2) În cazul imposibilității temporare de exercitare a prerogativelor președintelui, directorul poate reprezenta ASPAAS, în baza delegării atribuţiilor de către președinte.

Art. 16 (1) Atribuțiile directorului sunt:

a)     coordonează întreaga activitate a structurilor interne ale ASPAAS, aflate în subordine în vederea îndeplinirii la cel mai înalt nivel a misiunii şi obiectivelor ASPAAS;

b)    asigură implementarea și ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor/deciziilor/ ordinelor emise de către Președintele ASPAAS;

c)     asigură întocmirea Planului anual de activitate al ASPAAS, luând în calcul și propunerile formulate de Consiliul superior și a Raportului anual de activitate al ASPAAS;

d)    asigură transmiterea Planului și Raportului anual de activitate, aprobate de către Preşedintele ASPAAS, către ministrul finanţelor publice, în vederea aprobării acestora;

e)     asigură publicarea pe site-ul ASPAAS a Planului și a Raportului anual de activitate;

f)      formulează propuneri pentru îmbunătățirea activității structurilor interne pe care le coordonează;

g)     facilitează și asigură colaborarea între structurile interne;

h)    formulează rezoluții în vederea modului de soluționare documentelor repartizate de către Președintele ASPAAS, repartizează lucrările pe structurile interne și stabilește termenele de soluționare a acestora;

i)       în cazul în care i se delegă competenţe de către Preşedintele ASPAAS, avizează și/sau aprobă toate documentele care angajează activitatea structurilor din subordine;

j)       coordonează activitatea de elaborare și actualizare a procedurilor interne de lucru din cadrul structurilor din subordine, în calitate de preşedinte al Comisiei de implementare a sistemului de control intern managerial (SCIM);

k)    identifică și propune modalități de instruire a personalului în vederea cunoașterii și aplicării unitare a legislației specifice precum și a normelor interne;

l)       decide cu privire la activitatea curentă a structurilor interne subordonate în vederea îndeplinirii eficiente a obiectivelor ASPAAS;

m)  efectuează evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale, întocmeşte şi actualizează fişele de post pentru personalul din subordine conform legii;

n)    propune Președintelui ASPAAS recrutarea, angajarea, promovarea, sancționarea, modificarea și încetarea raporturilor de muncă ale salariaților din subordine potrivit regulamentelor şi reglementărilor interne ASPAAS;

o)    avizează cererile formulate de personalul din subordine referitoare la efectuarea concediului de odihnă sau concediului fără plată şi le înaintează spre aprobare Preşedintelui ASPAAS;

p)     propune Președintelui ASPAAS înființarea, reorganizarea, ori desființarea structurilor interne din subordine, precum și actualizarea atribuțiilor acestor structuri, inclusiv suplimentarea statului de funcții, cu respectarea prevederilor legale;

q)    deleagă angajaților din subordine, cu aprobarea Preşedintelui ASPAAS una sau mai multe dintre atribuțiile sale executive, indicând persoana delegată, perioada și limitele delegării, modul de raportare a activității desfășurate ca urmare a actului de delegare;

r)      avizează rapoartele de activitate realizate în cadrul structurilor din subordine;

s)     potrivit desemnării acordate de către președinte, poate reprezenta ASPAAS în raporturile cu: ministerele, celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, cu instituțiile și organismele naționale și internaționale, cu persoanele fizice și juridice române sau străine;

t)      potrivit desemnării acordate de către președinte, poate reprezenta ASPAAS în relațiile cu organizațiile internaționale similare, la conferințele internaționale;

u)    poate propune președintelui delegarea competenței de reprezentare la instituții, autorități și organizații, către alte persoane din cadrul ASPAAS, potrivit legii;

v)    poate propune Preşedintelui ASPAAS înființarea de comisii, comitete, grupuri și alte comitete de lucru pe domenii de activitate și domenii de interes;

w)  asigură Președintele ASPAAS că activităţile desfăşurate de el, cât şi de către personalul în subordinea sa se desfăşoară în conformitate cu prevederile legale incidente;

x)    informează cu celeritate Preşedintele ASPAAS în legătură cu orice modificare a reglementărilor cu incidenţă în activitatea ASPAAS şi propune măsuri de conformare;

y)    respectă prevederile Regulamentului (UE) 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date;

z)     îndeplinește orice alte atribuții care îi sunt delegate de Președintele ASPAAS sau prin regulamentul intern ale ASPAAS.

(2) În perioadele în care directorul nu își poate îndeplini atribuțiile de serviciu (concediu de odihnă, concediu medical, delegație etc.), aceste atribuții se exercită de către persoanele desemnate prin decizie de către Preşedintele ASPAAS.

Secțiunea a 4-a Serviciul Investigații, Asigurarea Calității și Inspecții (SIACI)

Paragraful 1- Dispoziţii generale

Art. 17 (1) SIACI este organizat şi funcţionează la nivel de serviciu şi este coordonat de o persoană cu atribuții în acest sens desemnată prin Ordin al Președintelui ASPAAS.

(2) SIACI desfăşoară următoarele activități principale: inspecții pentru asigurarea calităţii, investigații şi aplicarea sancțiunilor, elaborare norme şi proceduri pentru activităţile desfăşurate și activitate juridică.

(3) Activitățile de inspecții pentru asigurarea calităţii cât şi de investigații şi aplicare de sancţiuni se pot realiza cu inspectori din cadrul SIACI sau contractaţi (denumiţi în continuare inspectori externi), cât și cu experţi în înţelesul art. 26 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, atestaţi de ASPAAS.

(4) SIACI efectuează inspecțiile pentru asigurarea calităţii şi investigații prin echipe de inspecţie/investigaţii, formate din cel puțin două persoane.

(5) Echipa de inspecţie/investigaţie are un coordonator.

(6) Pot participa ca personal suport ai inspectorilor în echipa de inspecție/investigaţie funcţionarii publici din cadrul altor structuri ale ASPAAS, precum și inspectori din cadrul altor organisme de supraveghere din cadrul COESA sau din ţări terțe.

Paragraful al 2-lea – Criterii pentru selecția inspectorilor angajați în cadrul SIACI și inspectorilor externi (contractați)

Art. 18 (1) Inspectorii care își desfășoară activitatea în cadrul SIACI trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele criterii, în conformitate cu prevederile legale:

a)  au educație profesională adecvată;

b) au vechime de cel puţin 7 ani ca auditor activ în domeniul auditului statutar, din care cel puţin 3 ani la entităţi de interes public;

c)  au pregătire specializată în ceea ce privește verificările de asigurare a calității.

(2) Persoana care exercită activitatea de auditor financiar sau are calitatea de angajat sau asociat, în alt mod, al unui auditor financiar sau unei firme de audit nu are dreptul de a acționa în calitate de inspector.

(3) O persoană nu poate acţiona în calitate de inspector în cadrul unei inspecţii/investigaţii a unui auditor financiar sau a unei firme de audit decât după cel puţin 3 ani de la încetarea parteneriatului, a contractului de angajare sau a oricărei alte asocieri cu auditorul financiar sau cu firma de audit în cauză.

(4) Inspectorii trebuie să declare că nu se află în conflict de interese cu auditorul financiar sau firma de audit care urmează să fie inspectată/investigată.

(5) Conform art. 1 alin (2) din Legea nr. 162/2017, coroborat cu prevederile Regulamentului (UE) 537/2014, personalul SIACI poate cuprinde şi inspectori care trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele criterii:

a)     au educație profesională adecvată;

b)    au experiență relevantă în desfășurarea de audituri statutare și în raportarea financiară, având o vechime de cel puţin 3 ani ca auditor activ în domeniul auditului statutar la entităţi de interes public;

c)     au pregătire specializată în ceea ce privește verificările de asigurare a calității.

(6) Inspectorii de la alin. (5) trebuie să îndeplinească și condiţiile prevăzute la alin. (2) – (4) din prezentul articol și participă în echipele de inspecţie/investigaţie în domeniul auditului statutar la entităţi de interes public.

Paragraful al 3-lea – Criterii pentru selecţia experţilor atestaţi de ASPAAS

Art. 19 (1) În conformitate cu prevederile art. 26 alin. (5) din Regulamentul (UE) 537/2014, atunci când numărul inspectorilor de care dispune autoritatea competentă nu este suficient, aceasta poate contracta experți (o persoană fizică având experiență specifică în piețe financiare, raportare financiară, audit și alte domenii relevante pentru inspecții, inclusiv o persoană care exercită activitatea de auditor financiar) pentru a efectua inspecții specifice. De asemenea, ASPAAS poate fi asistată de experți atunci când prezența lor este importantă pentru desfășurarea corespunzătoare a inspecției. Experţii trebuie să îndeplinească prevederile art. 18 alin (1), (3) si (4) din prezentul regulament.

(2) În conformitate cu prevederile art. 54 alin (2) din Legea nr. 162/2017, în cazul în care ASPAAS contractează experți atestaţi de către ASPAAS pentru a efectua servicii specifice în cadrul investigațiilor, trebuie să se asigure că nu există conflicte de interese între aceștia și auditorul financiar sau firma de audit investigată, precum și între aceștia și ASPAAS sau CAFR. Criteriile de selecție pentru experți trebuie să fie aceleași cu cele prevăzute la art. 35 alin. (6) lit. a) și c) din Legea nr. 162/2017. În cazul în care expertul este coordonatorul echipei de investigaţie acesta trebuie să îndeplinească prevederile art. 18 alin (1), (3) si (4) din prezentul regulament.

(3) Experţii atestați de ASPAAS nu sunt implicaţi în guvernanţa asociaţiilor şi organismelor profesionale şi nici angajaţi sau contractaţi în alt mod de către acestea, dar pot fi membri ai acestora.

Paragraful al 4-lea – Atribuțiile privind investigațiile

Art. 20 (1) SIACI efectuează investigații care au ca principal scop detectarea, corectarea și prevenirea efectuării necorespunzătoare a auditului statutar.

(2) ASPAAS își exercită competențele de investigare şi sancționare în conformitate cu Legea nr. 162/2017 și dreptul intern, în oricare dintre următoarele moduri:

a)     direct;

b)    în colaborare cu alte autorități;

c)     prin sesizarea autorităților profesionale sau judiciare competente.

(3) În aplicarea alin. (1), SIACI exercită următoarele atribuții:

a)     elaborarea de norme şi proceduri de investigaţie;

b)    desfășurarea activității de investigație, conform normelor ASPAAS;

c)     determinarea naturii investigației și a scopului acesteia;

d)    stabilirea specialiștilor care vor fi implicați;

e)     efectuarea investigației propriu-zise prin care se analizează factorul declanșator al investigației, precum și respectarea de către auditorii statutari în contextul dat a cerințelor prevăzute de reglementările în domeniu;

f)      emiterea raportului de investigații;

g)     sesizarea Comisiei de disciplină a ASPAAS, în cazul în care constată existenţa unor indicii privind posibila săvârşire a unor abateri disciplinare de către auditorii financiari/firmele de audit inspectaţi(te), în condiţiile legii;

h)    informarea Comisiei de disciplină a ASPAAS cu privire la concluziile investigației și propunerea de sancțiuni privind răspunderea contravenţională;

i)       monitorizarea sesizărilor din cadrul Comisiei de disciplină a ASPAAS;

j)       notificarea Comisiei Europene privind normele menţionate la lit. a) și orice modificare ulterioară a acestora.

Paragraful al 5-lea – Atribuții privind inspecțiile pentru asigurarea calității auditului statutar

Art. 21 (1) SIACI efectuează inspecții pentru a preveni, detecta și corecta activitatea auditorilor financiari și a firmelor de audit care desfășoară misiuni de audit statutar.

(2) În vederea evaluării sistemului de control al calității la nivelul auditorului financiar sau firmei de audit, precum și a respectării cerințelor de etică profesională, inspecțiile pentru asigurarea calității se pot desfășura asupra altor misiuni de audit financiar efectuate de auditorul financiar sau firma de audit la clientul de audit statutar în cadrul perioadei auditate, altele decât cele de audit statutar.

(3) Pentru efectuarea inspecțiilor, SIACI îndeplineşte următoarele atribuții:

a)     elaborarea normelor și a procedurilor de inspecții pentru asigurarea calităţii, armonizate cu practica membrilor Comitetului Organismelor Europene de Supraveghere a Auditului (COESA) privind asigurarea calității activității de audit statutar, criteriile de selecţie a experților externi și stabilirea condițiilor în care semnătura şi numele de pe raportul de audit să nu fie divulgată publicului în cazul în care această divulgare ar putea duce la o amenințare la adresa securității personale;

b)    elaborarea reglementărilor referitoare la onorariile de audit;

c)     elaborarea procedurilor operaţionale specifice activităților SIACI;

d)    elaborarea planului de inspecții;

e)     elaborarea obiectivelor de inspecții;

f)      întocmirea programului trimestrial de inspecții prin selecţia auditorilor financiari și a firmelor de audit în conformitate cu prezentul regulament;

g)     urmărirea respectării de către auditorii statutari a cerințelor prevăzute de reglementările în domeniu;

h)    gestionarea informațiilor pe care auditorii sunt obligați să le transmită ASPAAS conform prevederilor legale în vigoare;

i)       verificarea procedurii de confidențialitate a auditorilor financiari/firmelor de audit referitoare la gestionarea informațiilor clientului;

j)       verificarea condițiilor care trebuie îndeplinite de auditorul grupului în cazul auditării unei rețele;

k)    verificarea adoptării de către firmele de audit a unor proceduri adecvate care să le permită angajaților acestora să raporteze intern încălcările potențiale sau efective ale prevederilor legale în vigoare;

l)       verificarea condițiilor prevăzute de lege cu privire la ocuparea funcțiilor cheie în conducerea executivă a unei entități, în Comitetele de audit, precum și în Consiliile de administrație ale entității auditate;

m)  comunicarea cu departamentele interne precum și cu alte organisme și autorități competente pentru obținerea de informații utile în vederea efectuării inspecțiilor în conformitate cu legislația aplicabilă;

n)    crearea și actualizarea periodică a bazei de date cu toate entitățile la care se desfășoară audit statutar și cu auditorii financiari și firmele de audit care desfăşoară misiuni de audit statutar la acestea. Aceasta este necesară pentru planificarea inspecțiilor, precum și pentru cunoașterea pieței de audit statutar;

o)    verificarea implementării sistemului de control al calităţii activităţii desfăşurate de auditorii financiari/firmele de audit;

p)    emiterea raportului de inspecție;

q)    monitorizarea implementării recomandărilor incluse în raportul de inspecție de către auditorii financiari și firmele de audit;

r)      publicarea sancţiunilor şi a măsurilor de prevenţie pe pagina de internet a instituţiei;

s)     publicarea anuală pe site-ul ASPAAS a unei sinteze care conține toate concluziile și rezultatele inspecțiilor;

t)      sesizarea Comisiei de disciplină a ASPAAS, în cazul în care constată existenţa unor indicii privind posibila săvârşire a unor abateri disciplinare de către auditorii financiari/firmele de audit inspectaţi(te), în condiţiile legii;

u)    participarea, la solicitarea Comisiei de disciplină, cu aprobarea Președintelui ASPAAS, pentru clarificarea anumitor aspecte necesare finalizării procedurii administrative.

Paragraful al 6-lea – Criteriile de selecție a auditorilor financiari și a firmelor de audit

Art. 22 – (1) Selecția auditorilor financiari și a firmelor de audit care efectuează misiuni de audit statutar, în vederea includerii acestora în programul de inspecții, se efectuează în baza următoarelor criterii:

a)     tipul de organizare și dimensiunea firmei de audit;

b)    numărul de misiuni de audit;

c)     dimensiunea entităților auditate;

d)    tipul entităților auditate;

e)     rezultatele inspecțiilor anterioare (aspectele identificate);

f)      data ultimei inspecţii;

g)     rezultatele slabe ale partenerului de angajament;

h)    includerea unor parteneri noi în firmă.

(2) Alte aspecte care se iau în considerare la stabilirea criteriilor sunt:

a)     expertiza partenerului în industrie;

b)    existența de sancțiuni precedente;

c)     raportul dintre valoarea angajamentului și dimensiunea acestuia;

d)    informații/reclamații rezonabile primite de la părți terțe;

e)     informații din presă (referitoare la profitul firmei de audit, la riscurile de continuare a activității, restructurări de personal, probleme legate taxe și impozite, schimbări ale personalului cheie, etc.).

Paragraful al 7-lea – Atribuții privind cooperarea cu organisme de supraveghere din țări terțe

Art. 23 În vederea asigurării cooperării cu organisme de supraveghere similare din țări terțe, SIACI are următoarele atribuții:

a)     elaborarea de norme, reglementări sau acorduri încheiate privind cooperarea cu organisme de supraveghere similare din țări terțe;

b)    planificarea și participarea la inspecțiile comune cu inspectori din țări terțe;

c)     elaborarea procedurilor privind efectuarea inspecțiilor comune.

Paragraful al 8-lea – Atribuții privind cooperarea cu subgrupurile din cadrul Comitetului Organismelor Europene de Supraveghere a Auditului (COESA)

Art. 24 În vederea asigurării cooperării cu subgrupurile din cadrul COESA, SIACI are următoarele atribuții:

a)     furnizarea anuală către COESA a unei sinteze cu privire la toate măsurile şi sancţiunile aplicate;

b)    comunicarea către COESA a tuturor interdicţiilor temporare după epuizarea sau expirarea termenului de exercitare a căilor de atac al actului administrativ de sancţionare, potrivit legislaţiei naţionale;

c)     participarea la conferințele subgrupurilor COESA, la care este membru;

d)    participarea la schimbul de informații și experiență care are loc între membrii subgrupurilor COESA;

e)     răspunde la toate solicitările venite din partea subgrupurilor COESA și la rândul său poate solicita clarificări privind anumite subiecte.

Paragraful al 9-lea – Atribuții de natură juridică efectuate în cadrul SIACI

Art. 25 În vederea desfășurării activităților serviciului, SIACI are următoarele atribuții:

a)     participarea în echipele de inspecții și investigații în vederea susținerii din punct de vedere juridic a acestor activități;

b)    emiterea de opinii juridice la solicitarea compartimentelor instituției, precum și a terţilor;

c)     formularea de răspunsuri la petiţiile persoanelor fizice şi juridice care au fost adresate instituţiei;

d)    elaborarea, modificarea sau verificarea din punct de vedere juridic a documentelor elaborate în cadrul serviciului, după caz;

e)     participarea la elaborarea de reglementări, proceduri, norme, ordine, decizii interne etc. cu privire la activitățile specifice serviciului;

f)      asigurarea comunicării între serviciu și Comisia de disciplină, după caz;

g)     elaborarea, modificarea sau verificarea contractelor și actelor adiționale aferente achizițiilor de bunuri și servicii ale ASPAAS;

h)    verificarea din punct de vedere al legalității a documentației privind achizițiile publice;

i)       participarea la elaborarea și revizuirea procedurilor operaționale privind implementarea SCIM;

j)       reprezentarea intereselor instituţiei în relaţia cu instanţele de judecată, autorităţi judiciare, executori judecătoreşti.

Paragraful al 10-lea – Alte atribuții în cadrul SIACI

Art. 26 SIACI îndeplineşte si următoarele atribuții:

a)     asigură desfăşurarea activităţilor din cadrul SIACI în conformitate cu prevederile legale incidente;

b)    informează cu celeritate directorul şi Preşedintele ASPAAS în legătură cu orice modificare a reglementărilor cu incidenţă în activitatea specifică SIACI şi propune măsuri de conformare;

c)     îndeplineşte orice alte atribuţii legate de activitatea SIACI prevăzute de legislaţie, de reglementările interne sau primite de la structurile ierarhic superioare;

d)    respectă prevederile Regulamentului (UE) 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.

Secțiunea a 5-a – Biroul reglementare, autorizare, înregistrare și formare continuă (BRAIFC)

Paragraful 1 – Dispoziții generale

Art. 27 (1) BRAIFC este organizat şi funcţionează la nivel de birou şi este condus de un şef birou.

(2) BRAIFC desfăşoară următoarele activități principale: de reglementare, de autorizare a auditorilor și a firmelor de audit, privind gestionarea Registrului public electronic, de formare profesională continuă a auditorilor, de formare teoretică și practică a stagiarilor, de organizare a testului de verificare a cunoștințelor de acces la stagiu și a examenului de competență profesională, de secretariat, juridice, precum și de cooperare la nivel naţional și internaţional.

Paragraful al 2-lea – Atribuții privind reglementarea

Art. 28 BRAIFC are ca atribuţii constând în elaborarea de reglementări privind:

a)     buna reputație a auditorilor financiari;

b)    autorizarea și retragerea auditorilor financiari și a firmelor de audit din România în cadrul profesiei de audit financiar;

c)     autorizarea, recunoașterea autorizării și retragerea autorizării auditorilor financiari/auditorilor și a firmelor de audit/entităților autorizate în alt stat membru și/sau țară terță;

d)    înregistrarea, actualizarea şi publicarea Registrului public electronic al auditorilor financiari;

e)     suspendarea exercitării activităţii auditorilor financiari și a firmelor de audit;

f)      formarea profesională continuă a auditorilor financiari;

g)     stagiul în profesia de auditor financiar;

h)    organizarea și desfășurarea examenului de competență profesională;

i)       criteriile care stau la baza încheierii unor acorduri sau protocoale privind aplicarea excepțiilor prevăzute de Legea nr. 162/2017 cu instituțiile de învățământ superior naționale sau internaționale ori cu organisme profesionale naționale sau internaționale;

j)       traducerea standardelor internaționale de audit și a Codului Etic;

k)    supravegherea și controlul îndeplinirii atribuțiilor delegate, precum și retragerea acestor atribuții;

l)       constatarea abaterilor şi aplicarea sancţiunilor administrativ-disciplinare, în colaborare cu SIACI;

m)  aplicarea sancțiunilor referitoare la abaterile administrativ-disciplinare prevăzute la litera l);

n)    inspecţii privind asigurarea calităţii şi investigații, în colaborare cu SIACI;

o)    orice altă reglementare prevăzută de lege.

Paragraful al 3-lea – Atribuții privind autorizarea auditorilor, a firmelor de audit și recunoaştere reciprocă

Art. 29 BRAIFC are următoarele atribuții în domeniul autorizării auditorilor și a firmelor de audit și retragerea autorizării acestora:

a)     verificarea îndeplinirii condiţiilor de autorizare;

b)    întocmirea ordinelor de autorizare pentru persoanele care au promovat examenul de competență profesională;

c)     eliberarea diplomelor de auditor financiar și organizarea ceremoniei de înmânare a acestora;

d)    verificarea îndeplinirii condițiilor de autorizare a auditorilor financiari din alt stat membru, Spațiul Economic European (SEE), precum și a auditorilor și a entităților din țări terțe;

e)     verificarea îndeplinirii condițiilor privind retragerea autorizării la cerere sau în conformitate cu prevederile art. 6 din Legea nr. 162/2017 și întocmirea ordinelor corespunzătoare;

f)      verificarea îndeplinirii condițiilor de autorizare a firmelor de audit și întocmirea ordinelor corespunzătoare;

g)     verificarea îndeplinirii condițiilor privind recunoașterea autorizării firmelor de audit din alt stat membru.

Paragraful al 4-lea – Atribuții privind stagiul de pregătire practică

Art. 30 BRAIFC are următoarele atribuții în ceea ce privește stagiul de pregătire practică:

a)     organizarea și desfășurarea testului de verificarea cunoștințelor pentru accesul la stagiu;

b)    organizarea și desfășurarea stagiului de pregătire practică a stagiarilor;

c)     organizarea cursurilor de instruire teoretică;

d)    organizarea și desfășurarea examenului de competență profesională;

e)     întocmirea semestrială sau la solicitarea președintelui a unui raport de activitate cu privire la activitatea exercitată sau delegată.

Paragraful al 5-lea – Atribuții privind înregistrarea în Registrul public electronic al auditorilor financiari și firmelor de audit

Art. 31 BRAIFC are următoarele atribuții în ceea ce privește înregistrarea auditorilor persoane fizice și juridice în Registrul public electronic al auditorilor financiari și firmelor de audit, denumit în continuare Registrul public electronic:

a)     verificarea condițiilor privind înregistrarea, respectiv suspendarea auditorilor financiari și a firmelor de audit;

b)    menţionarea în Registrul public electronic a auditorilor financiari sau firmelor de audit pentru care s-a aprobat suspendarea exercitării activităţii;

c)     radierea din Registrul public electronic a auditorilor financiari şi firmelor de audit în cazul retragerii autorizării, în condiţiile prevăzute de art. 6 din Legea nr. 162/2017;

d)    întocmirea, actualizarea și publicarea Registrului public electronic al auditorilor financiari și firmelor de audit;

e)     solicitarea de informații auditorilor financiari și firmelor de audit, în scopul actualizării datelor din Registrul public electronic;

f)      traducerea în limba engleză și publicarea informațiilor cuprinse în Registrul public electronic.

Paragraful al 6-lea – Atribuții privind programul de formare profesională continuă organizat pentru auditorii financiari

Art. 32 BRAIFC are următoarele atribuții în ceea ce privește formarea continuă a auditorilor financiari:

a)     organizarea programelor de formare continuă a auditorilor financiari;

b)    verificarea îndeplinirii cerințelor de formare continuă;

c)     elaborarea și avizarea Programului anual de formare profesională continuă care se înaintează spre aprobare Preşedintelui ASPAAS;

d)    atestarea lectorilor pentru programele de pregătire profesională continuă, întocmirea și actualizarea Registrului lectorilor.

Paragraful al 7-lea – Atribuții privind activitatea de secretariat

Art. 33 BRAIFC are următoarele atribuții în ceea ce privește activitatea de secretariat:

a)     asigurarea lucrărilor de secretariat şi corespondenţă, respectiv înregistrarea, scanarea și repartizarea corespondenţei primite şi urmărirea termenelor de răspuns;

b)    întocmirea lucrărilor la solicitarea președintelui;

c)     prezentarea la semnat a documentelor elaborate din interiorul instituției;

d)    expedierea corespondenţei;

e)     arhivarea documentelor specifice activității de secretariat și arhivarea documentelor elaborate de Consiliul superior;

f)      asigurarea activităţilor de fotocopiere, de pregătire a documentelor şi a altor activităţi specializate de secretariat pentru președinte și director;

g)     evidența Ordinelor și a Deciziilor Președintelui ASPAAS;

h)    asigurarea comunicării dispoziţiilor conducerii către celelalte structuri din cadrul ASPAAS, prin e-mail și pe suport tipărit;

i)       asigurarea organizării întrunirilor de lucru şi a şedinţelor conducerii, inclusiv asigurarea protocolului pentru desfăşurarea acestora în cele mai bune condiţii;

j)       trimiterea materialelor pentru şedinţele Consiliului superior.

Paragraful al 8-lea – Atribuții de natură juridică efectuate în cadrul biroului

Art. 34 BRAIFC are următoarele atribuții în ceea ce privește activitatea juridică:

a)     verificarea îndeplinirii condițiilor privind buna reputație a auditorilor financiari;

b)    emiterea de opinii juridice la solicitarea compartimentelor instituției, precum și a terţilor;

c)     formularea de răspunsuri la petiţiile persoanelor fizice şi juridice care au fost adresate instituţiei;

d)    elaborarea, modificarea sau verificarea din punct de vedere juridic a documentelor elaborate în cadrul biroului, după caz;

e)     participarea la elaborarea de reglementări, proceduri, norme, ordine, decizii interne etc. cu privire la activitățile specifice biroului;

f)      asigură comunicarea între birou și Comisia de disciplină, după caz;

g)     asigurarea reprezentării în instanță a instituției la toate nivelele în procesele în care ASPAAS este parte;

h)    întocmirea formalităților procedurale necesare în dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată, precum și în dosarele aflate în executarea silită;

i)       întocmirea și actualizarea periodică a registrului privind dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată în care ASPAAS este parte;

j)       participarea în cadrul procedurilor de mediere în litigiile în care ASPAAS este parte;

k)    analiza proiectelor de norme și reglementări elaborate de CAFR în domeniul auditului financiar;

l)       analiza în vederea avizării regulamentului de organizare și funcționare a CAFR.

Paragraful al 9-lea – Atribuții privind cooperarea cu alte instituții și organisme naționale sau internaționale

Art. 35 BRAIFC are următoarele atribuții în ceea ce privește cooperarea cu alte instituții și organisme naționale și internaționale:

a)     cooperarea cu autorități competente din statele membre în scopul obținerii convergenței cerințelor educaționale prevăzute de lege;

b)    cooperarea cu COESA și cu autoritățile competente menționate la art. 20 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, în măsura în care convergența are legătură cu auditul statutar al entităților de interes public;

c)     cooperarea cu alte autorități competente din România și din alte state membre, precum și cu alte organisme naționale și internaționale de profil implicate în procesul de elaborare și implementare a reglementărilor specifice domeniului auditului;

d)    participarea la întâlnirile organizate de subgrupurile COESA, conferințe telefonice, web-minare, seminare etc.;

e)     cooperarea cu COESA și cu celelalte organisme de supraveghere din statele membre în scopul obținerii convergenței cerințelor privind stagiul de adaptare și testul de aptitudini;

f)      transmiterea de informări și răspunsuri, la solicitările Comisiei Europene, în ceea ce privește profesia de audit statutar și supravegherea în interes public la nivel național a activității de audit statutar;

g)     solicitarea de informaţii şi clarificări în domeniul de activitate;

h)    adoptarea și publicarea Codului Etic emis de IFAC;

i)       supravegherea traducerii și a revizuirii traducerii standardelor internaționale de audit și a Codului etic emis de IFAC;

j)        urmărirea reglementărilor europene și a celor mai bune practici în domeniul auditului statutar și al supravegherii acestuia de pe plan național, european și internațional, precum și permanenta informare a conducerii;

k)     menținerea legăturii cu reprezentanții IFIAR în vederea aderării ca membru;

l)        încheierea acordurilor cu instituțiile de învățământ superior naționale sau internaționale sau cu organisme profesionale naționale sau internaționale;

m)   participarea la evenimentele organizate de organisme la nivel național și internațional, la propunerea Președintelui ASPAAS.

Paragraful al 10-lea – Alte atribuții

Art. 36 BRAIFC îndeplineşte și atribuții în ceea ce privește:

a)     supravegherea în interes public a tuturor auditorilor financiari şi a tuturor firmelor de audit în domeniul activităţilor specifice BRAIFC;

b)    monitorizarea calității pieței și a concurenței;

c)     raportarea referitoare la evoluția pieței serviciilor de audit statutar furnizate entităților de interes public, către COESA, AEVMP, ABE, EIOPA cel puțin la fiecare 3 ani;

d)    asigură că activităţile din cadrul BRAIFC se desfăşoară în conformitate cu prevederile legale incidente;

e)     informează cu celeritate directorul şi preşedintele ASPAAS în legătură cu orice modificare a reglementărilor cu incidenţă în activitatea specifică BRAIFC şi propune măsuri de conformare;

f)      elaborarea răspunsurilor la solicitările primite;

g)     publicarea pe site-ul propriu a documentelor emise pentru care există obligativitatea publicării;

h)    asigurarea publicării în Monitorul Oficial a ordinelor cu caracter normativ întocmite de birou;

i)       asigurarea suportului necesar la evenimentele organizate de ASPAAS;

j)       evaluarea capacității operaționale a CAFR, pentru sau în situația în care sunt delegate activități acestui organism;

k)    solicitarea de informații de la organismul profesional pentru atingerea obiectivelor urmărite, sau referitoare la activitățile delegate;

l)       evaluarea modului de îndeplinire de către CAFR a atribuțiilor delegate şi a condiţiilor minimale şi specifice ale delegării în perioada anterioară;

m)  supravegherea și controlul eficace și permanent al îndeplinirii atribuțiilor delegate, precum și retragerea acestor atribuții;

n)    respectă prevederile Regulamentului (UE) 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date;

o)    îndeplineşte orice alte atribuţii legate de activitatea BRAIFC prevăzute de legislaţie, de reglementările interne sau primite de la structurile ierarhic superioare.

Secțiunea a 6-a – Compartimentul financiar-contabil, resurse umane și administrativ (CFCRUA)

Paragraful 1 – Dispoziții generale

Art. 37  (1) CFCRUA este organizat şi funcţionează la nivel de compartiment şi este coordonat de o persoană cu atribuții în acest sens desemnată prin Ordin al Președintelui ASPAAS.

(2) Compartimentul financiar-contabil, resurse umane și administrativ desfăşoară următoarele activități principale: financiar-contabile și bugetare, de resurse umane, de achiziții publice, de control financiar preventiv precum și administrative.

Paragraful al 2-lea – Atribuții financiar-contabile

Art. 38 Atribuţiile ȋn domeniul financiar-contabil şi bugetar constau în principal în următoarele:

a)     organizarea, conducerea şi ţinerea contabilităţii ȋn conformitate cu prevederile legale;

b)    elaborarea şi revizuirea politicilor contabile şi a procedurilor specifice compartimentului;

c)     întocmirea documentaţiei privind angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor, în baza propunerilor compartimentelor de specialitate, în limita şi potrivit structurii bugetului repartizat;

d)    urmărirea utilizării creditelor bugetare ȋn limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, ȋn strictă concordanţă cu clasificaţia bugetară;

e)     întocmirea listelor de investiții precum și a Notelor de fundamentare aferente;

f)      organizarea evidenţei cantitativ-valorice a bunurilor materiale, a obiectelor de inventar aflate ȋn patrimoniu şi participarea la realizarea inventarierii acestuia, ȋn condiţiile legii;

g)     centralizarea propunerilor privind scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe şi clasarea/declasarea celorlalte dotări şi materiale;

h)    ȋntocmirea documentaţiei aferente deplasărilor externe ale personalului, inclusiv verificarea deconturilor de cheltuieli;

i)       efectuarea plăţilor din creditele bugetare, ȋn limita şi pe structura bugetului aprobat, către salariaţi, colaboratori, furnizorii de bunuri şi servicii;

j)       efectuarea vărsămintelor lunare datorate către bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, ȋn conformitate cu prevederile legale ȋn vigoare;

k)    întocmirea şi depunerea documentaţiei către Casa de Asigurări de Sănătate în vederea recuperării sumelor pentru concedii şi indemnizaţii de la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate;

l)       întocmirea lunară a balanţei de verificare şi a execuţiei bugetare;

m)  întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale, precum şi a altor raportări lunare şi trimestriale, conform prevederilor legale;

n)    elaborarea şi transmiterea declaraţiilor lunare prevăzute de lege;

o)    elaborarea şi fundamentarea proiectelor bugetului de venituri şi cheltuieli ale instituţiei şi a estimărilor pentru următorii 5 ani;

p)    elaborarea propunerilor de repartizare pe trimestre a creditelor bugetare aprobate, a propunerilor de virări de credite şi a propunerilor de rectificare bugetară;

q)    întocmirea, supunerea spre aprobare şi transmiterea cererilor lunare de deschideri de credite şi a solicitărilor lunare de subvenţie;

r)      întocmirea înştiinţărilor de plată pentru veniturile proprii prevăzute de lege;

s)     utilizarea sistemului FOREXEBUG pentru înregistrarea bugetului aprobat, a angajamentelor legale, a angajamentelor bugetare, a recepţiilor precum și a raportărilor periodice.

Paragraful al 3-lea – Atribuții resurse umane

Art. 39 Atribuţiile privind resursele umane constau în:

a)     evidenţa personalului, crearea şi gestionarea bazei de date necesare pentru stabilirea încadrărilor şi a drepturilor salariale ale acestuia;

b)    participarea la actualizarea fișelor de post ale personalului, ori de câte ori este necesar;

c)     elaborarea propunerilor de state de funcţii şi supunerea spre aprobare a acestora;

d)    efectuarea tuturor lucrărilor privind fluctuația personalului, funcţionari publici şi a personalului contractual;

e)     organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante și temporar vacante;

f)      asigurarea evidenţei şi actualizării dosarelor de personal, în funcţie de modificările intervenite în cursul anului;

g)      elaborarea situaţiei anuale privind programarea concediilor de odihnă ale salariaţilor;

h)     ȋntocmirea şi eliberarea de adeverinţe medicale, precum și cele privind veniturile şi contribuţiile realizate de către salariaţi şi colaboratori;

i)       centralizarea şi verificarea documentelor de evidenţă operativă necesare calculului drepturilor de natură salarială;

j)       întocmirea statelor de salarii lunare, calculul concediilor medicale;

k)    întocmirea şi transmiterea situaţiilor, a actelor administrative de numire/modificare în funcție, precum şi a raportărilor privind personalul către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP), Agenţia Naţională de Integritate (ANI), potrivit prevederilor legale;

l)        asigurarea corespondenţei şi a colaborării cu ANFP în vederea organizării de concursuri pentru promovare/recrutare a personalului;

m)   ȋnregistrarea contractelor individuale de muncă şi a modificărilor acestora ȋn registrul de evidenţă a salariaţilor şi la Inspectoratul Teritorial de Muncă;

n)    ȋntocmirea şi transmiterea dărilor de seamă lunare şi periodice privind indicatorii de muncă şi salarii către Institutul Naţional de Statistică;

o)    întocmirea de situaţii şi informări solicitate de către alte organe de specialitate ale statului;

p)     asigurarea consultanței și a asistenţei funcționarilor publici din cadrul instituției publice cu privire la respectarea normelor de conduită;

q)     monitorizarea aplicării prevederilor codului de conduită ȋn cadrul instituției publice și întocmirea rapoartelor privind respectarea normelor de conduită de către funcționarii publici din cadrul instituției publice.

Paragraful al 4-lea – Atribuții privind achizițiile publice

Art. 40 Atribuţiile specifice achizițiilor publice de produse, lucrări şi servicii sunt:

a)     solicitarea necesarului de achiziții pentru anul următor de la fiecare structură din cadrul ASPAAS, centralizarea acestuia și întocmirea propunerii privind necesarul de credite pentru achizițiile solicitate;

b)     elaborarea strategiei şi a programului anual de achiziţii publice şi revizuirea acestora;

c)     organizarea și efectuarea tuturor operațiunilor necesare desfășurării procedurilor de achiziții publice, conform prevederilor legale ȋn vigoare;

d)    întocmirea contractului de achiziție publică în urma colaborării cu compartimentul solicitant și cu operatorul economic pentru clarificarea anumitor clauze contractuale;

e)     obținerea avizelor necesare încheierii contractului și urmărirea semnării acestuia de către operatorul economic;

f)      monitorizarea permanentă a achizițiilor efectuate conform programului anual de achiziții aprobat;

g)     monitorizarea și arhivarea contractelor încheiate şi comenzilor, precum și a tuturor documentelor ce compun dosarul achiziției publice.

Paragraful al 5-lea – Atribuţii administrative

Art. 41 Atribuţiile administrative ale compartimentului se referă la:

a)     asigurarea realizării activităților de gospodărire, întreținere, reparații și deservire;

b)    asigurarea aprovizionării cu materiale, obiecte de inventar și mijloace fixe, în limita resurselor financiare aprobate;

c)     asigurarea condițiilor necesare bunei desfășurări a activității la sediul ASPAAS prin corespondență cu furnizorii de bunuri și servicii;

d)    asigurarea transmiterii corespondenţei către terți prin servicii poștale și de curier sau prin depunere la sediul acestora;

e)     asigurarea depunerii și ridicării de documente şi numerar la și de la Trezorerie și bănci comerciale;

f)      asigurarea evidenței tehnico-operative pe locuri de depozitare și pe utilizatori a mijloacelor fixe și a obiectelor de inventar;

g)     asigurarea recepției, evidenței și distribuirii tuturor bunurilor și materialelor care sunt achiziționate pentru activitatea proprie a ASPAAS;

h)    asigurarea funcționării optime a autoturismelor din dotarea instituției:

i)       efectuează demersurile privind reviziile și reparațiile necesare;

j)       evidenţa foilor de parcurs și centralizarea acestora;

k)    analizarea și propunerea de scoatere din funcțiune a unor mijloace fixe, casarea și declasarea mijloacelor fixe și a altor bunuri materiale fără mișcare, potrivit reglementărilor în vigoare;

l)       asigurarea instruirii și respectării normelor de sănătate şi securitate în muncă;

m)  efectuarea operațiunilor privind prevenirea şi stingerea incendiilor.

Paragraful al 6-lea – Atribuţiile privind controlul financiar preventiv propriu

Art. 42 Atribuţiile privind controlul financiar preventiv propriu constau în:

a)     acordarea vizei de control financiar preventiv propriu pentru toate operațiunile derulate în cadrul instituției, conform legislaţiei specifice în vigoare;

b)    întocmirea Registrului privind operaţiunile prezentate la viza de control financiar preventiv propriu;

c)     întocmirea şi transmiterea către ordonatorul principal de credite a Raportului trimestrial privind activitatea de control financiar preventiv propriu.

Paragraful al 7-lea – Alte atribuții

Art. 43 CFCRUA îndeplineşte şi următoarele atribuții:

a)     asigurarea ca activităţile din cadrul CFCRUA să se desfăşoare în conformitate cu prevederile legale incidente;

b)    informarea cu celeritate a Directorului şi a Preşedintelui ASPAAS în legătură cu orice modificare a reglementarilor cu incidentă în activitatea specifică CFCRUA şi propune măsuri de conformare;

c)     respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date;

d)    îndeplinirea oricăror alte atribuţii legate de activitatea CFCRUA prevăzute de legislaţie, de reglementările interne sau primite de la structurile ierarhic superioare.

Secțiunea a 7-a – Consiliul superior al ASPAAS

Paragraful 1 – Structura

Art. 44 (1) Consiliul superior este structura suport în cadrul ASPAAS care își desfășoară activitatea conform legii.

(2) Consiliul superior este format din 6 membri, conform legii.

(3) Membrii consiliului reprezintă instituţiile care i-au desemnat și sunt consultați cu privire la desfășurarea activității de supraveghere în interes public a activității de audit statutar, potrivit prevederilor prezentului regulament.

(4) Membrii Consiliului superior al ASPAAS sunt selectați în urma unei proceduri de numire independente și transparente stabilită de ASPAAS în baza art. 49  alin (3) din Legea nr. 162/2017, pe baza propunerilor primite de instituţiile care compun structura Consiliului superior.

(5) Durata mandatului membrilor Consiliului superior este de 3 ani, cu drept de reînnoire a mandatului o singură dată, la propunerea instituţiei care i-a numit.

Paragraful al 2-lea – Condiții

Art. 45 (1) Membrii Consiliului superior, inclusiv preşedintele acestuia trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a)     să se afle în raporturi juridice cu instituția care i-a desemnat. Încetarea raporturilor juridice cu instituția pe care o reprezintă are ca efect încetarea mandatului persoanei desemnate în Consiliul superior;

b)    să fie nepracticieni în domeniul auditului financiar şi să posede cunoștințe în domenii relevante pentru auditul statutar;

c)     să păstreze confidențialitatea informațiilor de care iau cunoștință în calitate de membru al Consiliului superior;

d)    să-şi desfăşoare activitatea astfel încât să evite conflictul de interese;

(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) lit. b), c) și d), la începutul mandatului, fiecare membru semnează declarația pe proprie răspundere care atestă condiția de nepractician, declarația de confidențialitate și declarația privind conflictul de interese.

(3) Membrii Consiliului superior, inclusiv preşedintele acestuia, trebuie să-şi desfăşoare activitatea cu eficienţă şi eficacitate.

(4) Membrii Consiliului superior, inclusiv preşedintele acestuia, care nu îşi îndeplinesc atribuţiile sau le îndeplinesc necorespunzător, dovedit printr-o analiză a activităţii acestora, vor fi înlocuiţi de către instituţia care i-a desemnat, la solicitarea Preşedintelui ASPAAS.

Paragraful al 3-lea – Atribuții

Art. 46 (1) Consiliul superior are următoarele atribuţii:

a)     elaborează propuneri în legătură cu planul anual de activitate şi orientările strategice ale ASPAAS;

b)    propune măsuri de îmbunătăţire a monitorizării şi supravegherii în interes public a profesiei auditului, în scopul îmbunătăţirii calităţii acesteia;

c)     emite opinii şi puncte de vedere cu privire la desfăşurarea activităţii de supraveghere în interes public a activităţii de audit statutar în cadrul ședințelor Consiliului superior, precum și în perioada dintre acestea, la solicitarea Preşedintelui ASPAAS;

d)    asigură suportul tehnic şi expertiza necesare Preşedintelui ASPAAS, în funcție de experiența specifică în domeniul de activitate, și corespunzător ariei de competență a instituției pe care o reprezintă, la solicitarea acestuia;

e)     respectă procedura de lucru, în baza căreia îşi desfăşoară activitatea Consiliul Superior, care se aprobă prin Ordin al Preşedintelui ASPAAS;

f)      respectă prevederile Regulamentul (UE) 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.

g)     îndeplineşte și alte atribuții din aria de competenţă a Consiliului superior, la solicitarea Președintelui ASPAAS, în funcție de experiența limitele de competență corespunzătoare instituției pe care o reprezintă și de experiența specifică.

(2) Opiniile şi punctele de vedere ale membrilor Consiliului superior, precum şi propunerile acestora au caracter consultativ.

(3) Activitatea desfășurată de către membrii Consiliului superior în perioada dintre ședințe, în sprijinul ASPAAS, este prezentată de către președintele Consiliul superior într-un raport de activitate trimestrial al Consiliului superior, care va avea ca anexă sintezele discuțiilor aferente întâlnirilor trimestriale. Sintezele sunt semnate de către toţi membrii Consiliului superior.

(4) Raportul de activitate trimestrial, după ce a fost agreat și semnat de membri, este înaintat Președintelui ASPAAS în primele 10 zile ale trimestrului următor celui pentru care este întocmit.

Paragraful al 4-lea – Președintele Consiliului superior

Art. 47 (1) Consiliul superior alege un preşedinte dintre membrii săi.

(2) Președintele Consiliului superior este ales prin votul secret exprimat de membrii prezenți la prima întrunire statutară.

(3) Persoana care întrunește cele mai multe voturi este desemnată în funcția de președinte al Consiliului superior.

(4) Durata mandatului preşedintelui Consiliului superior este de un an, cu drept de reînnoire a mandatului o singură dată.

Paragraful al 5-lea –Atribuții președinte Consiliu superior

Art. 48 Președintele Consiliului superior are următoarele atribuții:

a)     prezidează ședințele Consiliului superior,

b)    respectă ordinea de zi a şedinţelor stabilită de Preşedintele ASPAAS;

c)     poate propune Preşedintelui ASPAAS, care decide, modificarea/completarea ordinii de zi;

d)    respectă procedura de lucru în baza căreia îşi desfăşoară activitatea Consiliul superior;

e)     înaintează Președintelui ASPAAS, care decide, propunerile formulate de membri, cu privire la planul anual de activitate și orientările strategice ale ASPAAS;

f)      elaborează și înaintează Președintelui ASPAAS raportul de activitate trimestrial al Consiliului superior, care reflectă activitatea desfășurată de către membrii Consiliului superior în sprijinul ASPAAS, în perioada dintre ședințe. Raportul de activitate este semnat de către toți membri Consiliului superior și are ca anexă sinteza întâlnirii precedente;

g)     în urma ședințelor, Consiliul, propune Președintelui ASPAAS care decide, măsuri de îmbunătățire a monitorizării și supravegherii în interes public a auditului statutar, în scopul creşterii calităţii auditului statutar;

h)    asigură că activitatea Consiliului superior să se desfăşoare cu eficienţă şi eficacitate.

Paragraful al 6-lea – Convocarea membrilor Consiliului superior

Art. 49 (1) Consiliul superior se întrunește trimestrial, precum și oricând este necesar, la convocarea Președintelui ASPAAS.

(2) Şedințele extraordinare se convoacă de către Preşedintele ASPAAS prin trimiterea prin e-mail a invitațiilor de participare cu minimum 24 de ore înainte de data întâlnirii.

(3) Ședințele Consiliului superior sunt statutare, cu condiția participării a cel puțin 3 membri ai acestuia.

(4) Membrii care au confirmat participarea, dar din motive obiective nu mai pot participa la ședințe, trebuie să anunțe în timp util şi să motiveze absența președintelui Consiliului superior sau Președintelui ASPAAS.

Paragraful al 7-lea – Desfășurarea ședințelor Consiliului superior

Art. 50 (1) Şedințele Consiliului superior se desfășoară, de regulă, la sediul ASPAAS. În cazuri motivate, şedinţele Consiliului superior se pot desfăşura şi utilizând instrumente specifice tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei, la solicitarea adresată Preşedintelui ASPAAS sau la solicitarea Preşedintelui ASPAAS.

(2) Ședințele sunt conduse de președintele Consiliului superior sau, în absența acestuia, de un alt membru desemnat al Consiliului superior.

(3) În urma întâlnirii, în termen de 5 zile lucrătoare de la data ședinței, membrii Consiliului superior consemnează discuțiile într-o sinteză care este înaintată Președintelui ASPAAS, după ce a fost semnată de către membri.

(4) Președintele ASPAAS participă la ședințele Consiliului superior. În situația în care Președintele ASPAAS nu poate participa la ședința Consiliului superior, desemnează prin ordin un înlocuitor, stabilind limitele și competențele pe care le are reprezentantul ASPAAS în cadrul şedinţei, potrivit legii.

(5) Președintele ASPAAS poate invita la ședințele Consiliului superior și alte persoane, în funcție de ordinea de zi a ședințelor.

Art. 51 (1) Ordinea de zi pentru ședințele Consiliului superior va fi stabilită de către Președintele ASPAAS, în funcție de problemele curente ale instituției.

(2) Ordinea de zi nu poate conține subiecte prin care se depășesc atribuțiile Consiliului superior, conform prevederilor legale.

(3) Membrii Consiliului superior pot face propuneri cu privire la ordinea de zi Preşedintelui ASPAAS, care decide în această privință.

(4) Ordinea de zi se comunică membrilor Consiliului superior cu 2 zile lucrătoare înainte de desfășurarea ședinței, împreună cu eventuale materiale suport.

(5) Şedinţele sunt considerate că au îndeplinit obiectivele pentru care sunt organizate, dacă este respectată ordinea de zi şi dacă sunt dezbătute toate punctele de pe aceasta.

Art. 52 Membrii Consiliului superior primesc o indemnizație trimestrială de participare la ședințe. Nivelul indemnizației este de 25% din indemnizația președintelui ASPAAS din luna ultimei ședințe din trimestru. Cuantumul efectiv al indemnizației trimestriale de participare la ședințe pentru fiecare membru al Consiliului superior se va calcula în funcţie de numărul de şedinţe desfăşurate într-un trimestru la care a participat din total număr de şedinţe desfăşurate în trimestru.

Secțiunea a 8-a – Comisia de disciplină

Paragraful 1 – Dispoziții generale

Art. 53 Comisia de disciplină realizează punerea în practică a procedurii administrative referitoare la abaterile de la legislaţia auditului statutar.

Art. 54 (1) Organizarea, funcţionarea, atribuţiile membrilor săi, precum și modul de desfășurare a procedurii disciplinare precum si orice alte aspecte de soluţionare a sesizării disciplinare se reglementează prin Regulamentul Comisiei de disciplină şi prin prezentul regulament.

(2) Regulamentul Comisiei de disciplină se aprobă prin ordin, de către președintele ASPAAS, ţinând cont de propunerea Comisiei de disciplină.

(3) Procedura de constatare a abaterilor şi normele de aplicare a sancţiunilor administrativ-disciplinare sunt emise de ASPAAS şi se aprobă prin ordin, de către Președintele ASPAAS.

(4) Membrii Comisiei de disciplină primesc o indemnizație trimestrială de participare la ședințe. Nivelul indemnizației este de 25% din indemnizația Președintelui ASPAAS din luna ultimei ședințe din trimestru. Cuantumul efectiv al indemnizației trimestriale de participare la ședințe pentru fiecare membru al Consiliului superior se va calcula în funcţie de numărul de şedinţe desfăşurate într-un trimestru la care a participat din total număr de şedinţe desfăşurate în trimestru.

Paragraful al 2-lea – Structura

Art. 55 (1) Comisia de disciplină este formată din 4 membri, conform legii.

(2) Comisia de disciplină alege un președinte dintre membrii săi.

(3) Mandatul membrilor Comisiei de disciplină este de 3 ani, cu drept de reînnoire a mandatului o singură dată, la propunerea instituției care i-a numit.

Paragraful al 3-lea – Condiții

Art. 56 (1) Membrii Comisiei de disciplină, inclusiv preşedintele acestuia trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a)     să deţină pregătire juridică sau economică;

b)    să păstreze confidențialitatea informațiilor de care iau la cunoștință în calitate de membru al Comisiei de disciplină;

c)     să-şi desfășoare activitatea astfel încât să evite conflictul de interese;

(2) În aplicarea prevederilor literei b) și literei c), la începutul mandatului, fiecare membru semnează declarația pe proprie răspundere de confidențialitate și declarație privind conflictul de interese.

(3) Membrii Comisiei de disciplină, inclusiv președintele acesteia, trebuie să-şi desfășoare activitatea cu eficiență şi eficacitate, astfel încât să respecte termenul stabilit pentru soluționarea sesizării potrivit regulamentului Comisiei de disciplină.

(4) Membrii Comisiei de disciplină, inclusiv președintele acesteia, care nu îşi îndeplinesc atribuțiile sau le îndeplinesc in mod necorespunzător, dovedit printr-o analiză a activității acestora, vor fi înlocuiți de către instituția care i-a desemnat, la solicitarea Președintelui ASPAAS.

Paragraful al 4-lea – Competențe

Art. 57 (1) Comisia de disciplină are competența de a soluţiona sesizările administrative referitoare la auditorii financiari și firmele de audit din România, dacă:

a)     faptele au legătură cu desfăşurarea activităţii de audit statutar;

b)    sunt încălcate prevederile Codului etic în efectuarea activităţii de audit statutar;

c)     faptele sunt săvârşite de către membrii Consiliului CAFR sau de alţi membri aleşi sau care ocupă o funcţie în structurile de conducere ale CAFR, în legătură cu atribuţiile prevăzute de prezenta lege;

d)    în orice alte situaţii prevăzute de lege.

(2) Pentru faptele prevăzute la alin. (1), Comisia de disciplină aplică procedura de constatare a abaterilor, precum și norme de aplicare a sancțiunilor elaborate de ASPAAS, aprobate prin Ordin al Președintelui ASPAAS.

Art. 58 Președintele Comisiei de disciplină are dreptul de a solicita informații de la CAFR sau de la alt organism profesional sau părţi, de a trimite citații, adrese de solicitări de informații pe tot parcursul derulării procedurii disciplinare.

Art. 59 (1) Comisia de disciplină întocmește un raport prin care propune aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 40 alin (4), respectiv la art. 43 alin (2) din Legea nr. 162/2017, clasarea sesizării sau dezinvestirea Comisiei de disciplină, dacă fapta sesizată nu constituie abatere administrativă sau disciplinară, după caz.

(2) În baza raportului Comisiei de disciplină, Președintele ASPAAS emite ordin de soluționare a sesizărilor.

Paragraful al 5-lea – Conducerea

Art. 60 (1) Comisia de disciplină alege un președinte dintre membrii săi, prin vot secret. Persoana care a întrunit cele mai multe voturi din cele exprimate de membrii prezenți la prima întrunire statutară este desemnat președinte.

(2)  Mandatul președintelui este de 1 an. Primul mandat începe de la data primei întruniri statutare, în care a fost ales președintele Comisiei de disciplină.

(3) Secretarialul Comisiei de disciplină este asigurat de unul dintre membrii acesteia.

CAPITOLUL IV – Conflictul de interese şi incompatibilităţile

Art. 61 (1) Preşedintele ASPAAS, membrii Consiliului superior şi ai Comisiei de disciplină, precum şi personalul ASPAAS îşi desfăşoară activitatea astfel încât să se evite conflictul de interese.

(2) Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică ori exercită o atribuţie legală în cadrul ASPAAS, are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit legii.

(3) Conflictul de interese, precum şi regimul incompatibilităţilor în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt reglementate de Titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

(4) Conflictul de interese referitor la membrii Consiliului superior, membrii Comisiei de disciplină, precum şi la personalul contractual al ASPAAS sunt reglementate prin prezentul regulament.

Art. 62 (1) În cazul existenţei unui conflict de interese, funcţionarul public sau personalul contractual este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi să-l informeze de îndată pe şeful ierarhic din cadrul ASPAAS căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a funcţiei publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă.

(2) În cazurile în care există un conflict de interese Preşedintele ASPAAS, la propunerea şefului ierarhic din cadrul ASPAAS căruia îi este subordonat direct funcţionarul public sau personalul contractual în cauză, va desemna un alt funcţionar public sau personal contractual, care are acelaşi nivel de pregătire şi experienţă.

Art. 63 (1) Membrii Comisiei de disciplină sunt în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

a)     sunt chemaţi să rezolve cereri sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;

b)    participă în cadrul aceleiaşi comisii din cadrul ASPAAS, constituite conform legii, cu persoane care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;

c)     interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea atribuţiilor legale.

(2) În cazul existenţei unui conflict de interese referitor la membrii Comisiei de disciplină, persoana în cauză este obligată să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi să-l informeze de îndată pe Preşedintele ASPAAS, precum şi pe conducătorul instituţiei pe care o reprezintă.

Art. 64 (1) Membrii Consiliului superior sunt în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

d)    sunt chemaţi să ofere sprijin Președintelui ASPAAS sau să participe la discuții cu privire la persoane fizice şi juridice cu care au relaţii cu caracter patrimonial;

e)     participă în cadrul şedinţelor Consiliului superior din cadrul ASPAAS, constituit conform legii, la luarea unei decizii prin care se aduce un folos material pentru sine, soţul său, o ruda ori un afin până la gradul I;

f)      interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa punctele de vedere pe care trebuie să le ia în exercitarea atribuţiilor legale.

(2) În cazul în care, unul dintre membrii Consiliului superior constată că pe ordinea de zi există un punct care ar putea să afecteze imparțialitatea și obiectivitatea îndeplinirii mandatului, propriu sau al altui membru din cadrul Consiliului superior, este obligat să comunice în scris acest fapt, înainte de data desfășurării ședinței, președintelui Consiliului superior sau Președintelui ASPAAS, în cazul în care președintele Consiliului superior se află într-o asemenea situație. Președintele Consiliului superior sau Președintele ASPAAS va decide modul de acțiune astfel încât să fie respectate prevederile legale.

(3) Eventuale situații de incompatibilitate și/sau conflict de interese al membrilor Consiliului superior pot fi sesizate și de către Președintele ASPAAS, care va decide modul de acțiune astfel încât să fie respectate prevederile legale.

CAPITOLUL V – Dispoziții finale

Art. 65 (1) Atribuţiile de serviciu, competenţele, responsabilităţile, precum şi relaţiile de serviciu ale personalului ASPAAS sunt stabilite prin fişa postului avizate şi aprobate conform legii.

(2) Atribuţiile de serviciu trebuie să fie conforme cu obligaţiile asumate la numirea în funcţia publică sau încheierea contractului individual de muncă, după caz.

(3) Obligativitatea întocmirii fiselor de post revine conducătorilor ierarhici ai structurilor pe care aceştia le coordonează.

(4) Fişa postului se întocmeşte în două exemplare originale: un exemplar este înmânat funcţionarului public și al doilea este păstrat la CFCRUA.

(5) Neîndeplinirea la termen în mod repetat sau îndeplinirea atribuţiilor din fişa postului în mod necorespunzător constituie motive pentru sesizarea comisiei de disciplină internă a instituţiei în vederea stabilirii abaterii disciplinare şi aplicării sancţiunii conform dispozițiilor legale în vigoare.

(6) Fişele de post se modifică ori de câte ori se modifică atribuţiile postului.

Art. 66 (1) În conformitate cu prevederile legilor în vigoare şi ale normelor interne, anual se procedează la evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici şi ale personalului încadrat cu contract individual de muncă.

(2) Perioada în care se realizează evaluarea este cuprinsă între 1 ianuarie şi 31 ianuarie a anului următor celui pentru care se evaluează performanţele profesionale individuale.

Art. 67 (1) Prevederile prezentului regulament se completează cu prevederile Regulamentului de ordine interioară.

(2) Prevederile prezentului regulament, împreună cu prevederile Regulamentului de ordine interioară, vor fi aduse la cunoştinţa personalului ASPAAS.

(3) Conducătorii tuturor compartimentelor sunt obligaţi sa asigure cunoaşterea şi respectarea prezentului regulament de către întregul personal din subordine.

Art. 68 Prezentul regulament se modifică şi se completează conform legislaţiei intrate în vigoare ulterior aprobării acestuia, precum şi ca urmare a modificării structurii organizatorice a ASPAAS, sau ori de câte ori se impune.

R E G U L A M E N T U L  I N T E R N AL

AUTORITĂŢII PENTRU SUPRAVEGHEREA PUBLICĂ A ACTIVITĂŢII DE AUDIT STATUTAR

I N T R O D U C E R E

Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar (ASPAAS) este organizată şi funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice.

Rolul ASPAAS este  de a creşte încrederea publică în situaţiile financiare anuale şi în situaţiile financiare anuale consolidate auditate.

ASPAAS are, în principal, următoarele obiective: creşterea calităţii auditului statutar, creşterea profesionalismului auditorilor financiari şi firmelor de audit, supravegherea în interes public a activităţii de audit statutar, potrivit cerinţelor reglementărilor Uniunii Europene şi ale altor reglementări în domeniu şi asigurarea eficacităţii propriei activităţi desfăşurate în domeniul auditului statutar.

C A P I T O L U L  I
Dispoziţii generale

Art. 1

(1)  ASPAAS s-a înfiinţat în baza prevederilor Legii nr.162/2017 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi de modificare a unor acte normative, şi funcţionează în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 817/15.11.2017 privind structura şi numărul de posturi ale Autorităţii pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)  ASPAAS are următoarele atribuţii:

 a) autorizarea şi retragerea autorizării auditorilor financiari şi a firmelor de audit;

 b) înregistrarea și actualizarea auditorilor financiari şi a firmelor de audit în Registrul public electronic;

 c) formarea continuă a auditorilor financiari şi formarea stagiarilor în activitatea de audit

statutar;

 d) efectuarea inspecţiilor pentru asigurarea calității auditului stautar la auditorii financiari şi firmele de audit în exercitarea activităţii de audit statutar;

 e) adoptarea măsurilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege;

 f) supravegherea şi controlul modului în care Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) îşi exercită atribuţiile delegate conform art. 52 din Legea nr. 162/2017;

 g) cooperarea cu alte autorităţi competente din România şi din alte state membre, precum şi cu alte organisme naţionale şi internaţionale de profil implicate în procesul de elaborare şi implementare a reglementărilor specifice domeniului auditului statutar;

 h) transmiterea de informări şi răspunsuri, la solicitările Comisiei Europene, în ceea ce priveşte profesia de audit statutar şi supravegherea în interes public la nivel naţional a activităţii de audit statutar;

 i) emiterea reglementărilor proprii în baza şi în aplicarea prevederilor Legii nr. 162/2017.

(3) ASPAAS îndeplineşte şi următoarele atribuţii necesare exercitării competenţelor sale:

a) implementarea strategiei cu privire la activitatea de supraveghere în interes public a activităţii de audit statutar;

b) adoptarea Codului etic emis de IFAC;

c) supravegherea traducerii şi a revizuirii traducerii standardelor internaţionale de audit şi a Codului etic emis de IFAC;

d) orice alte atribuţii specifice domeniului său de activitate, stabilite prin prezenta lege sau prin alte reglementări naţionale şi ale Uniunii Europene.

(4)  Pentru realizarea atribuţiilor sale, ASPAAS solicită informaţii de la auditorii financiari, firmele de audit sau CAFR.

(5)  ASPAAS stabilește, în condiţiile legii, raporturi de colaborare cu instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii Europene.

(6)  ASPAAS stabileşte, în condiţiile legii, împreună cu ministerele și cu celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, sistemul de date, informații și raportări periodice referitor la domeniul său de activitate.

Art. 2

(1)  ASPAAS este condusă de un preşedinte, cu rang de subsecretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului finanţelor publice.

(2)  Preşedintele ASPAAS are calitatea de ordonator terţiar de credite şi poate delega această calitate către funcţionari publici de conducere, în condiţiile legii. Prin ordinul de delegare se precizează limitele şi condiţiile delegării.

(3)  În exercitarea atribuţiilor, Preşedintele ASPAAS emite ordine şi decizii

(4)  Ordinele Preşedintelui ASPAAS cu caracter normativ și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5)  Preşedintele reprezintă ASPAAS în raporturile cu autorităţile administraţiei publice, cu alte persoane juridice, cu persoane fizice, precum şi cu organisme din ţară şi din străinătate.

(6)  Preşedintele ASPAAS poate delega, în condiţiile legii, unele atribuţii către funcţionari publici de conducere din cadrul ASPAAS. Prin ordinul de delegare se precizează limitele şi condiţiile delegării.

(7)  În cazul în care Preşedintele ASPAAS, din motive întemeiate, nu îşi poate exercita atribuţiile, deleagă prin ordin pe unul dintre funcţionarii publici de conducere să exercite aceste atribuţii. Prin ordinul de delegare se precizează limitele şi condiţiile delegării.

(8)  Preşedintele ASPAAS răspunde în faţa ministrului finanţelor publice pentru întreaga activitate din cadrul ASPAAS.

Art. 3

Structura organizatorică a ASPAAS este cea prevăzută în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 468/28.06.2018 pentru modificarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 817/15.11.2017 privind structura şi numărul de posturi ale ASPAAS.

Art. 5

(1) Personalul ASPAAS, care exercită prerogative de putere publică, în baza funcţiei publice pe care o deţine, se bucură de toate drepturile şi are toate obligaţiile ce decurg din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată (r2), cu modificările şi completările ulterioare şi a oricăror alte reglementări legale în vigoare aplicabile funcţiei publice.

(2) Personalul din cadrul ASPAAS care desfăşoară activităţi de secretariat, administrativ, protocol, gospodărire, întretinere-reparaţii şi de deservire, precum şi alte categorii de personal care nu exercită prerogative de putere publică este considerat personal contractual potrivit legislaţiei muncii în vigoare, cu toate drepturile şi obligaţiile aferente conform Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6

Prevederile Regulamentului intern al ASPAAS se aplică demnitarilor, personalului numit în funcţii publice de conducere, în funcţii publice de execuţie, personalului contractual angajat în funcţii de execuţie, precum şi persoanelor delegate sau detaşate în cadrul ASPAAS.

Art. 7

Prezentul Regulament intern este întocmit în temeiul reglementărilor legale cu caracter general cuprinse în:

–  Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată (r2), cu modificările şi completările ulterioare;

–  Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru personalul numit în funcţii publice de conducere şi în funcţii publice de execuţie;

–  Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice, şi ale celor cuprinse în Codul muncii, aprobat prin Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru personalul contractual angajat cu contract individual de muncă pe durata nedeterminată sau determinată;

–  Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte instituţii care semnalează încălcări ale legii, şi, de asemenea, conţine dispoziţii normative specifice activităţii ASPAAS;

–  Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 8

(1) Relaţiile de serviciu sunt, pentru funcţionarii publici, raporturi de serviciu de subordonare ierarhică care presupun activităţi ce implică exercitarea prerogativelor de putere publică, în condițiile legii, pe baza următoarelor principii care stau la baza exercitării funcţiei publice:

a)  legalitate, imparţialitate şi obiectivitate;

b)  transparenţă;

c)    eficiență şi eficacitate;

d)   responsabilitate, în conformitate cu prevederile legale;

e)    orientare către  cetăţean;

f)    stabilitate în exercitarea funcţiei publice;

g)   subordonare ierarhică.

(2) Relaţiile de muncă sunt, pentru personalul contractual, raporturi de muncă de subordonare ierarhică, născute din încheierea, executarea, modificarea sau încetarea unui contract individual de muncă, în condiţiile legii, care nu presupun exercitarea prerogativelor de putere publică.

(3) Raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici şi raporturile de muncă ale personalului contractual sunt circumscrise următoarelor principii fundamentale ale relaţiilor de muncă:

a)    libertatea muncii este garantată prin Constituţie. Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit;

b)   munca forţată este interzisă;

c)    egalitatea de tratament faţă de toţi salariaţii;

d)   orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, este interzisă;

e)    orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate activitaţii desfăsurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nici o discriminare;

f)    dreptul la plată egală pentru muncă egală;

g)   dreptul la protecţia datelor cu caracter personal;

h)   dreptul la protecţie împotriva concedierilor nelegale;

i)dreptul la asociere liberă a salariaţilor pentru apărarea drepturilor şi promovarea intereselor lor profesionale, economice şi sociale;

j)consensualitate şi bună-credinţă.

Art. 9

Regulamentul intern cuprinde cel puţin următoarele categorii de dispoziţii:

a)  reguli privind protecţia, igiena şi securitatea în muncă;

b)  obligaţiile conducerii ASPAAS;

c)    obligaţiile funcţionarilor publici şi ale personalului contractual din cadrul ASPAAS;

d)   norme generale de conduită profesională aplicabile funcţionarilor publici şi personalului contractual;

e)    organizarea timpului de muncă şi a timpului de odihnă;

f)    reguli concrete privind disciplina muncii;

g)   abaterile disciplinare şi sancţiunile aplicabile;

h)   reguli referitoare la procedura disciplinară;

i)procedura de solutionare a cererilor, petiţiilor sau reclamaţiilor;

j)măsuri privind protecţia persoanelor care au reclamat ori au sesizat încălcări ale legii în cadrul ASPAAS, săvârşite de către persoane cu funcţii de conducere sau de execuţie din cadrul instituţiei.

C A P I T O L U L II
Reguli privind protecţia, igiena şi sănătatea în muncă
 

Art. 10

(1) Conducerea ASPAAS este obligată să asigure condiţii de muncă corespunzătoare pentru personalul propriu, cu respectarea normelor igienico-sanitare.

(2) Conducerea ASPAAS are obligaţia de a lua măsurile prevăzute de legislaţia în vigoare privind desfăşurarea muncii în condiţii de protecţie şi securitate deplină, asigurând condiţii normale de muncă şi igienă de natură să ocrotească sănătatea şi integritatea fizică a salariaţilor.

Art. 11

În cadrul propriilor responsabilităţi, ASPAAS ia măsurile necesare pentru protejarea securităţii şi sănătăţii salariaţilor, inclusiv pentru activităţile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare şi pregătire, precum şi pentru punerea în aplicare a organizării protecţiei muncii şi mijloacelor necesare acesteia, cu respectarea următoarelor principii generale de prevenire:

a)    evitarea riscurilor;

b)   evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

c) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea locurilor de muncă şi alegerea echipamentelor şi metodelor de muncă, în vederea atenuării, cu precădere, a muncii monotone şi a muncii repetitive, precum şi a reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii;

d) luarea în considerare a evoluţiei tehnicii;

e) combaterea riscului la sursă;

f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin periculos;

g) adoptarea măsurilor de protecţie colectivă cu prioritate faţă de măsurile de protecţie individuală;

h) aducerea la cunoştinţa salariaţilor a instrucţiunilor corespunzătoare.

Art. 12

Pentru prevenirea accidentelor în muncă, conducerea ASPAAS, prin structura de specialitate  desemnată, ia următoarele măsuri:

a)    stabilirea normelor de protecţie a muncii şi controlul respectării lor;

b)   instruirea periodică pentru însuşirea normelor de tehnică a securităţii muncii şi a normelor de igienă a muncii, consemnându-se în fişa de instructaj atât instruirea cât şi verificarea însuşirii normelor de către angajaţi;

c)    afişarea la locurile de muncă a instrucţiunilor specifice de protecţie şi igienă în muncă;

d)   respectarea dispoziţiilor privind timpul de muncă şi de odihnă, munca tinerilor şi femeilor;

e)    asigurarea condiţiilor de muncă prevăzute în actele normative referitoare la asigurările sociale, respectarea regimului de protecţie a persoanelor cu handicap, a mamei şi copilului, asigurarea ordinii si curăţeniei;

f)    dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea periodică sau ori de câte ori condiţiile de igienă sau situaţiile epidemice o impun, a locurilor de muncă;

g)   iluminatul şi ventilaţia locurilor de muncă, întreţinerea în bune condiţii a căilor de acces la diversele instalaţii.

Art. 13

ASPAAS are obligaţia să asigure accesul salariaţilor la serviciul medicului de medicină a muncii, care constă în prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, supravegherea efectivă a condiţiilor de igienă şi sănătate în muncă, asigurarea controlului medical al salariaţilor atât la angajarea în muncă cât şi pe perioada desfăşurării activităţii, formularea de propuneri către conducere pentru schimbarea locului de muncă sau a felului muncii unor salariaţi datorită stării de sănătate a acestora.

C A P I T O L U L    III
Drepturile şi obligaţiile angajatorului
 

Art. 14

Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:

(1)  să stabilească organizarea şi funcţionarea ASPAAS;

(2)  să stabilească atribuţiile, răspunderile şi limitele de competenţă pentru fiecare salariat în raport cu funcţia pe care o îndeplineşte sau cu munca pe care o desfăşoară, specialitatea atestată şi capacitatea profesională a fiecăruia;

(3)  să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;

(4)  să exercite controlul asupra modului de aducere la îndeplinire a atribuţiilor şi sarcinilor de serviciu;

(5)  să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare potrivit legii;

(6)  alte drepturi prevăzute de lege.

Art. 15

În vederea asigurării unor condiţii optime şi a unui climat favorabil desfăşurării în bune condiţii a activitaţii, ASPAAS îi revin următoarele obligaţii  principale:

a)    să asigure buna desfăşurare a activitaţii prin stabilirea unei structuri organizatorice adecvate scopului şi rolului instituţiei, respectiv repartizarea tuturor salariaţilor pe locuri de muncă cu precizarea clară a atribuţiilor, răspunderilor şi limitelor competenţei lor, precum şi exercitarea controlului asupra modului de îndeplinire a obligaţiilor de serviciu;

b)   să asigure organizarea raţională a muncii pentru fiecare loc de muncă, stabilind sarcini şi răspunderi sub forma descrierii sferei de atribuţii în fişa postului rezultate din Regulamentul de organizare şi funcţionare al instituţiei, asigurând utilizarea integrală şi eficientă a timpului de lucru;

c)    să organizeze judicios întreaga activitate prin păstrarea integrităţii patrimoniului din administrare, prin gospodărirea raţională a fondurilor materiale şi financiare, prin adoptarea unor măsuri optime în vederea îndeplinirii obiectivelor instituţiei şi a atribuţiilor prevăzute de actele normative în vigoare;

d)   să asigure egalitatea de tratament faţă de toţi salariaţii şi interzicerea oricăror forme de discriminare, directă sau indirectă, faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală;

e)     să acorde salariaţilor toate drepturile conferite prin reglementările legale în vigoare aplicabile funcţiei publice pentru funcţionarii publici  şi, prin contractele individuale de muncă, pentru personalul contractual;

f)    să plătească drepturile salariale la termenele şi în condiţiile stabilite;

g)   să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină şi să vireze contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi, în condiţiile legii;

h)   să asigure stabilitatea în muncă şi promovarea personalului, în raport cu pregătirea, stagiul şi aportul fiecăruia la bunul mers al activităţii instituţiei, în condiţiile legii; în acest scop, anual completează şi notează în Raporturi de evaluare performanţele profesionale individuale obţinute, în condițiile legii, de către funcţionarii publici si personalul contractual din subordine;

i)să asigure exercitarea unui control ierarhic permanent şi exigent asupra modului de îndeplinire a obligaţiilor şi atribuţiilor salariaţilor şi adoptarea de măsuri ferme faţă de orice abatere de la ordinea şi disciplina muncii;

j)să asigure accesul neîngrădit al salariaţilor la perfecţionarea pregătirii profesionale, în condiţiile şi formele prevăzute de lege;

k)   să asigure şi să organizeze, în condiţiile legii, accesul la informaţiile de interes public în domeniul său de activitate;

l)să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor;

m) să asigure protecţia salariaţilor împotriva ameninţărilor, violenţelor, faptelor de ultraj cărora le-ar putea fi victime în exercitarea funcţiilor sau în legatură cu acestea;

n)   să asigure luarea măsurilor legale privind protecţia informaţiilor clasificate în domeniul său de activitate;

o)   să ia toate măsurile de păstrare a secretului de serviciu, să asigure un control riguros asupra modului de depozitare şi manipulare a documentelor ce constituie secrete de serviciu în vederea prevenirii, pierderii, înstrăinării, distrugerii sau divulgării conţinutului acestora;

p)   să asigure în mod obligatoriu materialele igienico-sanitare;

q)   să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă;

r)     să elibereze, la cerere, documente care atestă calitatea de salariat a solicitantului;

s)    alte obligaţii prevăzute de lege.

C A P I T O L U L IV
Drepturile şi obligaţiile salariatului

Art. 16

(1) Salariaţii ASPAAS sunt obligaţi să respecte ordinea şi disciplina la locul de muncă, să îndeplinească toate sarcinile de serviciu ce le revin, cu respectarea Constituţiei şi legilor care stau la baza organizării şi funcţionării instituţiei şi a legislaţiei specifice domeniului de activitate, potrivit:

a)    raporturilor de serviciu sau contractului individual de muncă;

b)   Regulamentului de Organizare și Funcţionare al ASPAAS, aprobat prin ordin al ministrului;

c)    Regulamentului de organizare intern;

d)   Hotărârii Guvernului nr. 817/2017 privind structura şi numărul de posturi ale Autorităţii pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar cu modificările şi completările ulterioare;

e)    Ordinelor președintelui ASPAAS;

f)    dispoziţiilor şefilor ierarhici privind desfăşurarea activităţii;

g)   altor dispoziţii legale în vigoare referitoare la ordinea şi disciplina la locul de muncă.

(2) Personalul din cadrul ASPAAS are următoarele obligaţii principale:

a)    să respecte întocmai programul de lucru, să folosească integral şi eficient timpul de muncă pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu;

b)   să realizeze atribuţiile de serviciu la nivelul cantitativ şi calitativ stabilit prin fişa postului, cu respectarea strictă a normelor de protecţie a muncii;

c)    să cunoască dispoziţiile Constituţiei, ale Codului muncii, aprobat prin Legea nr. 53/2003, reglementările Legii nr. 188/1999, ale Legii nr. 7/2004, ale Legii nr. 176/2010, ale Legii nr. 477/2004, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare al ASPAAS, ale Regulamentului intern, precum şi ale oricărei alte dispoziţii date pe linie ierarhică referitoare la munca ce o îndeplineşte, având obligaţia să se conformeze întocmai, neputând fi absolvit de răspundere pe motiv că nu le cunoaşte;

d)   să respecte dispoziţiile art. 94 alin.(3) din Legea nr.161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că: “funcţionarii publici care, în exercitarea funcţiei publice, au desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu privire la societăţi comerciale sau în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ, din sectorul public sau privat, în cadrul unei asociaţii familiale sau ca persoană fizică autorizată nu pot să-şi desfăşoare activitatea şi nu pot acorda consultanţă de specialitate la aceste societăţi timp de 3 ani după ieşirea din corpul funcţionarilor publici”;

e)    să aducă imediat la cunoştinţa şefului ierarhic orice nereguli constatate în realizarea sarcinilor ce îi revin;

f)    să intreţină şi să păstreze în perfectă stare de funcţionare aparatura din dotare;

g)   să respecte normele de comportament în cadrul instituţiei, respectiv să aibă o atitudine civilizată, demnă şi corectă în relaţiile de serviciu şi să manifeste profesionalism şi obiectivitate în relaţiile cu terţii pe parcursul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu;

h)   să păstreze secretul de serviciu, în condiţiile legii;

i)să respecte normele privind modul de păstrare şi manipulare a documentelor ce au caracter confidenţial sau care constituie secrete de serviciu, în vederea prevenirii, pierderii, înstrăinării, distrugerii sau divulgării conţinutului acestora;

j)să păstreze confidenţialitatea în legătura cu faptele, informaţiile sau documentele de care ia cunoştinţă în exercitatea funcţiei şi să se conformeze sarcinilor date de şefii ierarhici cărora le este subordonat;

k)   să păstreze integritatea bunurilor din inventarul unităţii, precum şi curăţenia locului de muncă şi a căilor de acces în cadrul instituţiei;

l)să anunţe şeful ierarhic, pe orice cale, în timp util, despre lipsa sa de la serviciu, chiar dacă aceasta este motivată;

m)  la numirea în funcţie, precum şi la încetarea activităţii, sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile legii, declaraţia de avere şi declaraţia de interese, dacă se regăsesc printre categoriile de persoane care au obligaţia declarării averii şi a intereselor. Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se actualizează, potrivit legii;

n)   să execute orice alte obligaţii care îi revin în temeiul reglementărilor în vigoare.

Art. 17

Personalul din cadrul ASPAAS numit în funcţii publice potrivit Legii nr. 188/1999, care are calitatea de funcţionar public, pe lângă obligaţiile prevăzute la art. 16 are şi are și urmatoarele obligaţii specifice născute în temeiul raporturilor de serviciu, după cum urmează:

a)    să îşi îndeplinească cu profesionalism, imparţialitate şi în conformitate cu legea, îndatoririle de serviciu şi să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici;

b)   funcţionarii publici de conducere sunt obligaţi să sprijine propunerile şi iniţiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătăţirii activităţii autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi a calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor;

c)    să respecte normele de conduită profesională şi civică prevăzute de lege;

d)   în exercitarea atribuţiilor ce le revin, să se abţină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor şi preferinţelor lor politice, să nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizaţie căreia îi este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice şi să nu participe la activităţi politice în timpul programului de muncă;

e)    înalţilor funcţionari publici le este interzis să facă parte din partide politice, organizaţii cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice sau din fundaţiile ori asociaţiile care funcţionează pe lângă partidele politice;

f)    răspund, potrivit legii, de îndeplinirea atribuţiilor ce le revin din funcţia publică pe care o deţin, precum şi a atribuţiilor ce le sunt delegate;

g)   să se conformeze dispoziţiilor primite de la superiorii ierarhici, care decurg din activitățile specifice structurii din care fac parte;

h)   să păstreze secretul de serviciu, precum şi confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţă în exercitarea funcţiei publice, în condiţiile legii, cu excepţia informaţiilor de interes public;

i)de a rezolva, în termenele stabilite de către superiorii ierarhici, lucrările repartizate;

j)să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor, stabilite potrivit legii.

Art. 18

Se interzice tuturor salariaţilor:

a)    întârzierea la programul de lucru sau plecarea înainte de terminarea programului de lucru;

b)   ieşirea din incinta instituţiei în timpul programului de lucru fără aprobarea şefului ierarhic;

c)    introducerea sau consumul băuturilor alcoolice în incinta instituţiei;

d)   prezentarea la serviciu în stare de ebrietate sau sub influenţa băuturilor alcoolice, a narcoticelor sau în stare de oboseală evidentă;

e)    fumatul în locurile ce nu sunt special amenajate pentru acest scop;

f)    scoaterea din sediul instituţiei a oricăror bunuri sau documente aparţinând acesteia, fără aprobarea scrisă a conducerii;

g)   întrebuinţarea în scopuri personale, comunicarea sau divulgarea pe orice cale, ori copierea de acte, note, planuri, schite, date sau alte documente privind activitatea instituţiei;

h)   intrarea/ieşirea a două sau mai multe persoane în/din incinta instituţiei prin utilizarea unei singure cartele/legitimaţii de acces;

i)le este interzis să ocupe funcţii de conducere în structurile sau organele de conducere, alese sau numite, ale partidelor politice, definite conform statutului acestora, ale organizaţiilor cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice sau ale fundaţiilor ori asociaţiilor care funcţionează pe lângă partidele politice;

j)le este interzis să solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alţii, în considerarea funcţiei lor publice, daruri sau alte avantaje;

k)   le este interzis să primească direct cereri a căror rezolvare intră în competenţa lor sau să discute direct cu petenţii, cu excepţia celor cărora le sunt stabilite asemenea atribuţii, precum şi să intervină pentru soluţionarea acestor cereri.

Art. 19  

Drepturile funcţionarilor publici:

a)    dreptul la opinie al funcţionarilor publici este garantat;

b)   este interzisă orice discriminare între funcţionarii publici pe criterii politice, de apartenenţă sindicală, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexuală, stare materială, origine socială sau de orice altă asemenea natură;

c)    funcţionarul public are dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau în aplicarea statutului funcționarilor publici şi care îl vizează în mod direct;

d)   dreptul de asociere sindicală este garantat funcţionarilor publici;

e)    funcţionarii publici pot, în mod liber, să înfiinţeze organizaţii sindicale, să adere la ele şi să exercite orice mandat în cadrul acestora;

f)    în situaţia în care înalţii funcţionari publici sau funcţionarii publici care au calitatea de ordonatori de credite sunt aleşi în organele de conducere a organizaţiilor sindicale, aceştia au obligaţia ca în termen de 15 zile de la alegerea în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale să opteze pentru una dintre cele două funcţii. În cazul în care funcţionarul public optează pentru desfăşurarea activităţii în funcţia de conducere în organizaţiile sindicale, raporturile de serviciu ale acestuia se suspendă pe o perioadă egală cu cea a mandatului în funcţia de conducere din organizaţia sindicală;

g)   funcţionarii publici de execuție, pot deţine simultan funcţia publică şi funcţia în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, cu obligaţia respectării regimului incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese care le este aplicabil;

h)   funcţionarii publici se pot asocia în organizaţii profesionale sau în alte organizaţii având ca scop protejarea intereselor profesionale;

i)funcţionarilor publici le este recunoscut dreptul la grevă, în condiţiile legii;

j)funcţionarii publici care se află în grevă nu beneficiază de salariu şi alte drepturi salariale pe durata grevei;

k)    pentru activitatea desfăşurată, funcţionarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază și sporul pentru vechime în muncă;

l)salarizarea funcţionarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcţionarii publici;

m) pentru orele lucrate din dispoziţia conducătorului autorităţii sau instituţiei publice peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele de sărbători legale ori declarate zile nelucrătoare funcţionarii publici de execuţie au dreptul la recuperare sau la plata majorată cu un spor de 100% din salariul de bază. Numărul orelor plătite cu sporul de 100% nu poate depăşi 360 într-un an.*);

n)   funcţionarii publici pot fi aleşi sau numiţi într-o funcţie de demnitate publică, în condiţiile legii;

o)   înalţii funcţionari publici şi funcţionarii publici de conducere pot fi numiţi în funcţii de demnitate publică numai după încetarea, în condiţiile legii, a raporturilor de serviciu;

p)   prin excepţie, funcţionarii publici de conducere pot fi numiţi în funcţii de demnitate publică din cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice din administraţia publică centrală în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi din cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice aflate în raporturi ierarhice cu aceasta;

q)   înalţii funcţionari publici şi funcţionarii publici de conducere pot candida pentru funcţii de demnitate publică numai după încetarea, în condiţiile legii, a raporturilor de serviciu;

r)     funcţionarii publici au dreptul, în condiţiile legii, la concediu de odihnă, la concedii medicale şi la alte concedii;

s)    în perioada concediilor de boală, a concediilor de maternitate şi a celor pentru creşterea şi îngrijirea copiilor, raporturile de serviciu nu pot înceta şi nu pot fi modificate decât din iniţiativa funcţionarului public în cauză;

t)     autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să asigure funcţionarilor publici condiţii normale de muncă şi igienă, de natură să le ocrotească sănătatea şi integritatea fizică şi psihică;

u)   funcţionarii publici beneficiază de asistenţă medicală, proteze şi medicamente, în condiţiile legii;

v)   funcţionarii publici beneficiază de pensii, precum şi de celelalte drepturi de asigurări sociale de stat, potrivit legii;

w) în caz de deces al funcţionarului public, membrii familiei, care au, potrivit legii, dreptul la pensie de urmaş, primesc pe o perioadă de 3 luni echivalentul salariului de bază din ultima lună de activitate a funcţionarului public decedat;

x)   în cazul în care decizia pentru pensia de urmaş nu a fost emisă din vina autorităţii sau a instituţiei publice în termen de 3 luni de la data decesului, aceasta va achita în continuare drepturile la pensie de urmaş până la emiterea deciziei pentru pensia de urmaş;

y)   funcţionarii publici beneficiază în exercitarea atribuţiilor lor de protecţia legii;

z)    autoritatea sau instituţia publică este obligată să asigure protecţia funcţionarului public împotriva ameninţărilor, violenţelor, faptelor de ultraj cărora le-ar putea fi victimă în exercitarea funcţiei publice sau în legătură cu aceasta. Pentru garantarea acestui drept, autoritatea sau instituţia publică va solicita sprijinul organelor abilitate, potrivit legii;

aa)autoritatea sau instituţia publică este obligată să îl despăgubească pe funcţionarul public în situaţia în care acesta a suferit, din culpa autorităţii sau instituţiei publice, un prejudiciu material în timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

C A P I T O L U L    V
Norme de conduită profesională aplicabile funcţionarilor publici şi personalului contractual

Art. 20

(1) Normele de conduită profesională sunt obligatorii:

– pentru funcţionarii publici, numiţi în funcţii publice de conducere şi în funcţii publice de execuţie, pentru persoanele care ocupă temporar o funcţie publică în cadrul instituţiei, în baza Legii nr. 188/1999, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 7/2004;

– pentru personalul contractual încadrat în baza unui contract individual de muncă, încheiat pe durată nedeterminată sau determinată, se stabilesc potrivit Codului muncii – Legea nr. 53/2003 şi a Legii nr. 477/2004.

(2) Obiectivele normelor de conduită profesională urmăresc:

a) asigurarea creşterii calităţii serviciului public;

b) o bună administrare în realizarea interesului public;

c) eliminarea birocraţiei şi a faptelor de corupţie din administraţia publică.

(3) Angajaţii ASPAAS trebuie să respecte şi prevederile Codului etic şi de integritate al funcţionarilor publici şi al personalului contractual.

Art. 21

Conduita profesională a funcţionarilor publici şi a personalului contractual este guvernată de urmatoarele principii generale:

a) supremaţia Constituţiei şi a legii, principiu conform căruia funcţionarii publici şi personalul contractual au îndatorirea de a respecta Constituţia şi legile ţării;

b) prioritatea interesului public, principiu conform căruia funcţionarii publici şi personalul contractual au îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul personal, în exercitarea funcţiei (publice);

c) asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice, principiu conform căruia funcţionarii publici şi personalul contractual au îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare;

d) profesionalismul, principiu conform căruia funcţionarii publici  şi personalul contractual au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate;

e) imparţialitatea şi independenţa/nediscriminarea, principiu conform căruia funcţionarii publici şi personalul contractual sunt obligaţi să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură, în exercitarea funcţiei (publice);

f) integritatea morală, principiu conform căruia funcţionarilor publici şi personalului contractual le este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu material ori moral, în considerarea funcţiei (publice) pe care o deţin sau să abuzeze în vreun fel de această funcţie;

g) libertatea gândirii şi a exprimării, principiu conform căruia funcţionarii publici şi personalul contractual pot să-şi exprime şi să-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri;

h) cinstea şi corectitudinea, principii conform cărora în exercitarea funcţiei (publice) şi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu funcţionarii publici şi personalul contractual trebuie să fie de bună-credinţă şi să acţioneze pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin;

i) deschiderea şi transparenţa, principii conform cărora activităţile desfăşurate de angajaţi în exercitarea funcţiei lor sunt publice şi pot fi supuse monitorizării cetăţenilor.

Art. 22

(1) Funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul ASPAAS sunt obligaţi să respecte urmatoarele norme generale de conduită profesională:

A. Asigurarea unui serviciu public de calitate

– Acesta se realizează prin participarea activă la luarea deciziilor şi la transpunerea lor în practică în scopul realizării competenţelor instituţiei, în limitele stabilite prin fişa postului;

– Funcţionarii publici şi personalul contractual au obligaţia de a avea un comportament profesionist şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativă, pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea instituției.

B. Loialitatea faţă de Constituţie şi lege

– Prin actele şi faptele lor, funcţionarii publici şi personalul contractual au obligaţia să respecte Constituţia, legile ţării şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale, potrivit atribuţiilor ce le revin, cu respectarea eticii profesionale;

– Funcţionarii publici şi personalul contactual trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea unor drepturi.

C. Loialitatea faţă de ASPAAS

– Funcţionarii publici şi personalul contractual au obligaţia de a apăra în mod loial prestigiul ASPAAS şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia. În acest sens funcţionarilor publici şi personalului contractual le este interzis:

a)    să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legatură cu activitatea instituţiei, cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;

b)   să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care instituţia are calitatea de parte;

c)    să dezvăluie informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;

d)   să dezvăluie informaţiile la care au acces, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituţiei, ale persoanelor încadrate şi ale altor persoane fizice sau juridice;

e)    să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau instituţiei.

D. Libertatea opiniilor

– Funcţionarii publici şi personalul contractual au obligaţia respectării demnităţii funcţiei deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor instituţiei.

– Funcţionarii publici şi personalul contractual au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale sau de popularitate, să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.

E. Activitatea publică

– Relaţiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către funcţionarii publici şi personalul contractual desemnaţi în acest sens de Președintele ASPAAS, în condiţiile legii.

– Cei desemnaţi să participe la activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de către președinte.

– În cazul în care nu sunt desemnaţi ca atare, funcţionarii publici şi personalul contractual pot participa la activităţi sau dezbateri publice, fiind obligaţi să facă cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al ASPAAS.

F. Activitatea politică

– Funcţionarilor publici şi personalului contractual le este interzis, în exercitarea funcţiei publice şi funcţiei deţinute:

a)    să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;

b)   să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;

c)    să colaboreze, în afara relaţiilor de serviciu, cu persoanele fizice sau juridice care fac donaţii ori sponsorizari partidelor politice;

d)   să afişeze, în cadrul agenției, însemne ori obiecte înscripţionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora.

G. Folosirea imaginii proprii

– În considerarea funcţiei publice deţinute le este interzis să permita utilizarea numelui sau imaginii proprii în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum si în scopuri electorale.

H. Cadrul relaţiilor în exercitarea funcţiei (publice)

– Funcţionarii publici şi personalul contractual sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine şi amabilitate, să nu aducă atingere onoarei, reputaţiei şi demnităţii umane prin întrebuinţarea unor expresii jignitoare, dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private sau formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase;

– Funcţionarii publici şi personalul contractual trebuie să adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru rezolvarea clară şi eficientă a problemelor cetăţenilor, prin respectarea principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, prin promovarea unor soluţii similare sau identice raportate la aceeaşi categorie de situaţii de fapt, eliminarea oricăror forme de discriminare bazate pe aspecte privind naţionalitatea, convingerile religioase şi politice, stare materială, sănătatea, vârsta, sexul sau alte aspecte.

I. Conduita în cadrul relaţiilor internaţionale

– Funcţionarii publici şi personalul contractual care reprezintă instituţia în cadrul unor organizaţii internaţionale, instituţii de învăţâmânt, conferinţe, seminarii şi alte activităţi cu caracter internaţional au obligaţia să promoveze o imagine favorabilă ţării şi instituţiei pe care o reprezintă.

– Le este interzis funcţionarilor publici şi personalului contractual, în relaţiile cu reprezentanţii altor state, să exprime opinii personale privind aspecte naţionale sau dispute internaţionale.

– În deplasările externe, funcţionarii publici şi personalul contractual sunt obligaţi să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de protocol şi le este interzisă încălcarea legilor şi obiceiurilor ţării gazdă.

J. Interdicţia privind acceptarea cadourilor, serviciilor şi avantajelor

– Funcţionarii publici şi personalul contractual nu trebuie să solicite ori să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, parinţilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relaţii de afaceri sau de natură politică, care le pot influenţa imparţialitatea în exercitarea funcţiilor publice deţinute sau a funcţiei exercitate ori pot constitui o recompensă în raport cu aceste funcţii.

K. Participarea la procesul de luare a deciziilor

– Funcţionarii publici şi personalul contractual sunt obligaţi să acţioneze conform prevederilor legale şi să îşi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat şi imparţial.

– Le este interzis să promită luarea unei decizii de către agenție, de către alţi funcţionari publici sau alţi angajaţi contractuali, precum şi îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat.

L. Obiectivitate în evaluare

– Funcţionarii publici de conducere precum şi personalul contractual de conducere au obligaţia să asigure egalitatea de şanse şi tratament cu privire la dezvoltarea carierei în funcţia publică pentru funcţionarii publici, respectiv pentru personalul contractual din subordine;

– Funcţionarii publici de conducere şi personalul contractual de conducere au obligaţia să examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru funcţionarii publici şi pentru personalul contractual din subordine, atunci când propun ori aprobă avansări, promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcţii ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzând orice formă de favoritism ori discriminare;

– Se interzice funcţionarilor publici de conducere si personalului contractual de conducere să favorizeze accesul ori promovarea în funcţia publică ori în funcţii contractuale pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici şi personalului contractual.

M. Folosirea prerogativelor de putere publică de către funcţionarii publici; folosirea abuzivă a atribuţiilor funcţiei deţinute de către personalul contractual

– Se interzice folosirea în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, a prerogativelor funcţiei publice deţinute precum şi folosirea abuzivă a atribuţiilor funcţiei deţinute de personalul contractual.

– Funcţionarilor publici şi personalului contractual le este interzisă urmărirea obţinerii de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de elaborare a proiectelor de acte normative, de evaluare sau de participare la acţiuni de control.

– Le este interzis funcţionarilor publici şi personalului contractual să folosească poziţia oficială pe care o deţin sau relaţiile pe care le-au stabilit, pentru a influenţa anchetele interne ori externe sau pentru a determina luarea unei anumite măsuri.

– Funcţionarilor publici şi personalului contractual le este interzis să impună altor funcţionari publici sau personalul contractual să se înscrie în organizaţii sau asociaţii, indiferent de natura acestora, ori să le sugereze acest lucru cu promisiuni în acordarea unor avantaje materiale sau profesionale.

N. Utilizarea resurselor publice

– Acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar, funcţionarii publici şi personalul contractual sunt obligaţi să asigure ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului, precum şi a unitaţilor administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu.

– Funcţionarii publici şi personalul contractual au obligaţia să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile materiale numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei (publice) deţinute.

– Funcţionarii publici şi personalul contractual au obligaţia să propună şi să asigure folosirea utilă şi eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile  legale.

– Se interzice folosirea timpului de lucru ori logistica în interes personal pentru activităţi publicistice sau didactice.

O. Limitarea participării la achiziţii, concesionări sau închirieri

– Orice funcţionar public şi angajat contractual poate achiziţiona un bun aflat în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, supus vânzării în condițiile legii, cu excepţia următoarelor cazuri:

1.    când a luat cunoştinţă, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute;

2.    când a participat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv;

3.    când poate influenţa operaţiunile de vânzare sau când a obținut informaţii la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces.

–    Aceste prevederi se aplică în mod corespunzator şi în cazul concesionării sau închirierii unui bun aflat în proprietatea publică ori privată a statului sau a unitaţilor administrativ-teritoriale.

–    Se interzice furnizarea informaţiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată a statului ori a unitaţilor administrativ-teritoriale, supuse operaţiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege.

Art. 23

(1) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici coordonează, monitorizează şi controlează aplicarea normelor generale de conduită a funcţionarilor publici, conform legii.

(2) Prin activitatea sa, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici nu poate influenţa derularea procedurii de lucru a Comisiei de disciplină din cadrul ASPAAS sesizată cu cercetarea încălcării normelor generale de conduită a funcţionarilor publici, ca abateri disciplinare care atrag răspunderea disciplinară, în conditiile legii.

(3) Funcţionarii publici nu pot fi sancţionaţi sau prejudiciați în nici un fel pentru sesizarea cu buna-credinţă a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici sau a comisiei de disciplină competente, în condiţiile legii.

(4) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici poate fi sesizată de orice persoană cu privire la încălcarea normelor de conduită a funcţionarilor publici din cadrul ASPAAS, cu privire la constrângerea sau ameninţarea exercitată asupra unui funcţionar public pentru a-l determina să încalce dispoziţii legale ori să le aplice necorespunzător şi nu exclude sesizarea comisiei de disciplină, în condiţiile legii.

Art. 24

La nivelul instituţiei, este desemnat prin Ordin al Președintelui ASPAAS, consilierul etic, funcţionar public responsabil cu problematica consilierii în domeniul etic în instituţie.

Art. 25

(1) Funcţionarul public desemnat pentru consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită din cadrul agenției, exercită, în această calitate, următoarele atribuţii:

a) acordarea de consultanţă şi asistenţă funcţionarilor publici din cadrul ASPAAS cu privire la respectarea normelor de conduită;

b) monitorizarea aplicării prevederilor codului de conduită în cadrul ASPAAS, aprobat prin Legea nr.7/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare ;

c) întocmirea de rapoarte trimestriale privind respectarea normelor de conduită de către funcţionarii publici din cadrul ASPAAS.

(2) Rapoartele trimestriale, aprobate de conducătorul instituţiei, se comunică funcţionarilor publici din cadrul ASPAAS şi se transmit trimestrial Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, la termenele şi în forma standard stabilite prin Ordinul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nr. 1200/2013 privind monitorizarea normelor de conduită de către funcţionarii publici şi a implementării procedurilor disciplinare.

(3) Rapoartele ASPAAS privind respectarea normelor de conduită se centralizează într-o bază de date necesară pentru:

a) identificarea cauzelor care determină încălcarea normelor de conduită profesională, inclusiv a constrângerilor sau ameninţărilor exercitate asupra unui funcţionar public pentru a-l determina să încalce dispoziţii legale în vigoare ori să le aplice necorespunzător;

b) identificarea modalităţilor de prevenire a încălcării normelor de conduită profesională;

c) adoptarea măsurilor privind reducerea şi eliminarea cazurilor de nerespectare a prevederilor legale.

Art. 26

(1) ASPAAS coordonează şi controlează aplicarea normelor generale de conduită profesională a personalului contractual, conform legii.

(2) Prin activitatea sa, ASPAAS nu poate influenţa derularea procedurii disciplinare din cadrul instituţiei, desfășurată în conformitate cu prevederile Codului muncii – Legea nr.53/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Personalul contractual nu poate fi sancţionat sau prejudiciat în nici un fel pentru sesizarea cu bună-credinţă a organelor disciplinare competente, în condiţiile legii.

(4) ASPAAS poate fi sesizată de orice persoană cu privire la încălcarea normelor generale de conduită profesională a personalului contractual, de către angajaţii contractuali, la constrângerea sau ameninţarea exercitată asupra angajatului contractual pentru a-l determina să încalce dispoziţiile legale în vigoare ori să le aplice necorespunzator şi nu exclude sesizarea organului disciplinar competent, potrivit legii, din cadrul instituţiei.

C A P I T O L U L    VI
Organizarea timpului de muncă

Art. 27

(1) Programul de lucru pentru personalul din cadrul ASPAAS, funcţionari publici şi personal contractual, este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore săptămânal, conform dispoziţiilor conducerii instituţiei, în condiţiile legii.

(2) Programul de lucru cu publicul al ASPAAS se stabileşte conform dispoziţiilor conducerii instituţiei, în condiţiile legii.

(3) La începutul şi la sfârşitul programului de lucru, salariaţii au obligaţia să îşi înregistreze prezenţa la serviciu prin semnarea condicii de prezenţă.

(4) Prezenţa la locul de muncă a salariaţilor va fi controlată de şefii ierarhici.

(5) Lipsa de la serviciu, fără prealabila învoire din partea şefilor ierarhici sau fără prezentarea de documente legale privind atestarea stării de incapacitate temporară de muncă, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege este considerată absenţă nemotivată care poate atrage răspunderea disciplinară, conform legii.

(6) Repausul săptămânal se acorda în două zile consecutive, sâmbătă şi duminică.

(7) Zilele de sărbătoare legală şi celelalte zile în care nu se lucrează sunt stabilite prin lege.

(8) Durata maximă legală a timpului de munca nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare, în condiţiile legii.

Art. 28

A. Pentru personalul contractual

(1) Conform Codului muncii – Legea nr.53/2003, republicată cu modificările şi completările ulterioare, munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal este considerată muncă suplimentară.

(2) Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturarii consecinţelor unui accident.

(3) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite sau se plăteşte conform prevederilor legale în vigoare.

B. Pentru funcţionarii publici

Conform Legii nr.188/1999, republicată (r2), cu modificările şi completările ulterioare, pentru orele lucrate din dispoziţia conducătorului autorităţii sau instituţiei publice peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele de sărbători legale ori declarate zile nelucrătoare funcţionarii publici de execuţie au dreptul la compensarea prin ore libere plătite sau la plata muncii suplimentare conform prevederilor legale în vigoare, coroborat cu art. 120-122 din Codul muncii – Legea nr.53/2003, republicată cu modificările şi completările ulterioare.

C A P I T O L U L    VII
Organizarea timpului de odihnă

Art. 29

(1) Personalul instituţiei are dreptul, în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă platit, cu o durată de 21 sau 25 zile lucrătoare, în raport cu vechimea în muncă, după cum urmează:

Vechimea în muncă                                Durata concediului

– până la 10 ani                                       21 zile lucrătoare

– peste 10 ani                                          25 zile lucrătoare

(2) Vechimea în muncă ce se ia în considerare la determinarea duratei concediului de odihnă este aceea pe care salariaţii o împlinesc în cursul anului calendaristic pentru care li se acordă concediul.

(3) Pentru salariaţii care se încadrează în muncă în timpul anului, durata concediului de odihnă este stabilit proporţional cu perioada lucrată de la încadrare până la sfârşitul anului calendaristic respectiv, în raport cu vechimea în muncă în tranşele prevăzute mai sus.

(4) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit  este garantat tuturor salariaţilor şi nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări.

(5) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.

Art. 30

(1) Programarea concediilor de odihnă se va efectua la sfârşitul anului, pentru anul următor.

(2) Programarea, modificarea programării, amânarea, efectuarea şi întreruperea concediului de odihnă, precum şi compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat se stabilesc în limitele şi cu respectarea dispoziţiilor legale în domeniu, în vigoare pentru instituţiile publice.

Art. 31

(1) În afara concediului de odihnă, salariaţii au dreptul, în condiţiile legii, la zile de concediu plătit, care nu se includ în durata concediului de odihnă  în cazul următoarelor evenimente  deosebite:

a) căsătoria salariatului – 5 zile lucrătoare;

b) naşterea sau căsătoria unui copil – 3 zile lucrătoare;

c) decesul soţiei/soţului sau al unei rude de până la gradul II/III inclusiv, al salariatului sau a soţului/soţiei acestuia, inclusiv – conform legii aplicabile personalului contractual/funcţionarilor publici – 3 zile lucrătoare;

d) schimbarea locului de munca în cadrul aceleiaşi unităţi cu mutarea domiciliului în altă localitate – 5 zile lucrătoare;

e) donatorii de sânge, conform legii;

f) controlul medical anual – o zi lucrătoare (pentru funcționarii publici);

g) dispensă pentru consultații prenatale în limita a maxim 16 ore/lună, cf. art. 15 din OUG nr. 96/2003, pentru salariatele gravide.

(2) Concediul fără plată se acordă conform dispoziţiilor legale în vigoare pentru instituţiile publice.

(3) Cererile de concediu se întocmesc cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de perioada de concediu solicitată. Pentru situațiile de urgență și imprevizibile, salariații pot formula cererea de concediu pentru fracțiuni ce nu depășesc 3 zile consecutive, cu cel puțin o zi înainte de data începerii efectuării concediului. În situații cu totul speciale, cererea poate fi întocmită în ziua concediului de către înlocuitorul care preia sarcinile pe perioada efectuării concediului.

C A P I T O L U L     VIII

Reguli concrete de disciplina muncii
 

Art. 32
(1) Relaţiile de serviciu între angajaţii instituţiei sunt relaţii de ierarhie administrativă şi de subordonare operativă.
(2) Aceste relaţii sunt stabilite prin organigrama ASPAAS aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 468/28.06.2018 pentru modificarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 817/15.11.2017 privind structura şi numărul de posturi ale Autorităţii pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar.
(3) În cadrul relaţiilor de ierarhie administrativă, fiecare salariat este subordonat unui singur şef ierarhic direct.
(4) Transmiterea dispoziţiilor de ierarhie administrativă se face prin conducătorii ierarhici direcţi.
(5) Conducătorii ierarhici pot transmite dispoziţii şi direct;  în acest caz cel care a primit dispoziţia este obligat să îl informeze pe şeful său ierarhic superior.

Art. 33
(1) Personalul de conducere este obligat să dea dispoziţii în limita competenţei lor, stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al instituţiei sau prin alte dispoziţii de serviciu, să pretindă executarea întocmai a dispoziţiilor date şi să controleze executarea acestora.
(2) Dispoziţiile date trebuie să fie conforme cu prevederile legale şi cu instrucţiunile de serviciu şi să nu lezeze onoarea şi demnitatea celor care urmează să le execute.
(3) Conducătorii răspund de legalitatea, temeinicia şi oportunitatea dispoziţiilor date, precum şi de consecinţele acestora.
(4) Şefii ierarhici sunt obligaţi să se convingă că dispoziţiile date verbal au fost înțelese corect de cei care urmează să le execute.
(5) Salariaţii sunt obligaţi să execute întocmai şi la timp dispoziţiile primite. Dacă persoana care primeşte dispoziţia consideră că aceasta este ilegală, trebuie să raporteze asupra consecinţelor celui care a dat dispoziţia, iar dacă acesta îşi menţine dispoziţia, persoana respectivă, pe proprie răspundere poate să nu o execute, raportând conducatorului ierarhic superior celui care a dat dispoziţia.

Art. 34

(1) Evidenţa timpului de lucru se asigură prin pontaj şi prin condica de prezenţă/sistemul de control acces la nivelul instituţiei. În acest sens, conducătorul ia măsuri ca salariaţii să semneze personal condica de prezenţă, atât la începerea, cât şi la terminarea programului și să utilizeze cartelele de control acces;

(2) Persoana responsabilă din cadrul compartimentului financiar-contabil, resurse umane şi administrativ întocmeşte situaţia nominală a prezenţei, însoţită de documentele justificative (ex.: cereri concedii de odihnă, certificate medicale etc.);

(3) Situaţia prezenţei pentru luna anterioară, vizată şi aprobată de către conducerea instituţiei se păstrează la Compartimentul financiar-contabil, resurse umane şi administrativ.

Art. 35

(1) Accesul salariaţilor se va face în baza cartelei/legitimaţiei de acces personalizată, utilizată ori de câte ori este necesar în cursul unei zile.

(2) Accesul invitaţilor/persoanelor străine în sediul instituţiei se va da de către persoana responsabilă.

C A P I T O L U L    IX
Abaterile disciplinare şi sancţiunile aplicabile

Art. 36

(1) ASPAAS dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară.

(2) Abaterea disciplinară este o faptă în legatură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat (funcţionar public și/sau personal contractual) prin care acesta a încălcat normele legale, Regulamentul de organizare şi funcţionare, Regulamentul de organizare intern, contractul individual de muncă, ordinele si dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.

Art. 37

(1) Pentru funcţionarii publici, constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea disciplinară a acestora, încălcarea cu vinovăţie a îndatoririlor corespunzatoare funcţiei publice pe care o deţin şi a normelor de conduită profesională şi civică prevăzute de Legea nr.7/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Potrivit legii, constituie abateri disciplinare următoarele fapte săvârşite de către salariaţii:

a)    întârzirea sistematică în efectuarea lucrărilor;

b)   neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;

c)    absenţe nemotivate de la serviciu;

d)   nerespectarea în mod repetat a programului de lucru;

e)    intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal;

f)    nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor cu acest caracter;

g)   manifestări care aduc atingere prestigiului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoara activitatea;

h)   desfăşurarea în timpul programului de lucru a unor activităţi cu caracter politic;

i)refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu;

j)încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţii stabilite prin lege pentru funcţionarii publici;

k)   alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în actele normative din domeniul funcţiei publice şi funcţionarilor publici/personalului contractual.

(3) Pentru funcţionarii publici sancţiunile disciplinare sunt :

a)    mustrarea scrisă;

b)   diminuarea drepturilor salariale cu 5 – 20 % pe o perioadă de până la 3 luni;

c)    suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau, după caz, de promovare în funcţia publică pe o perioadă de la 1 la 3 ani;

d)   retrogradarea în funcţia publică pe o perioadă de până la un an;

e)    destituirea din funcţia publică.

(4) Pentru personalul contractual sancţiunile disciplinare, potrivit Codului muncii – Legea nr.53/2003, cu modificările şi completările ulterioare, sunt următoarele :

a)    avertismentul scris;

b)   retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;

c)    reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;

d)   reducerea salariului de bază pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;

e)    desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

Art. 38

Aplicarea sancţiunilor disciplinare conduce la restabilirea disciplinei la locul de muncă şi prevenirea săvârşirii altor abateri disciplinare.

C A P I T O L U L    X
Reguli referitoare la procedura disciplinară

Art. 39

Procedura de cercetare disciplinară, în vederea stabilirii gradului de vinovăţie pentru aplicarea sancţiunilor disciplinare se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare, specifice fiecărei categorii de personal.

Art. 40

La individualizarea sancţiunii disciplinare se ţine seamă de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, gradul de vinovăţie şi consecinţele abaterii, comportarea generală în timpul serviciului, precum şi de existenţa în antecedentele acestuia a altor sancţiuni disciplinare.

C A P I T O L U L    XI
 
Măsuri privind protecţia persoanelor care au reclamat ori au sesizat încălcări ale legii, săvârşite de către persoanele cu funcţii de conducere sau de execuţie din cadrul ASPAAS.

Art. 41

(1) Semnalarea de către personalul din cadrul instituţiei a unor fapte de încălcare a legii de către persoanele de conducere sau de execuţie în cadrul instituţiei ca abateri disciplinare, contravenţii sau infracţiuni, constituie, potrivit legii, avertizare în interes public.

(2) Avertizare în interes public înseamnă sesizarea făcută cu bună-credinţă cu privire la orice faptă care presupune o încălcare a legii, a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei administrări, eficienţei, eficacităţii, economicităţii şi transparenţei şi priveşte:

a)    infracţiuni de corupţie, infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiuni în legatură directă cu infracţiunile de corupţie, infracţiunile de fals şi infracţiunile de serviciu sau în legatură cu serviciul;

b)   infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene;

c)    practici sau tratamente preferenţiale ori discriminatorii în exercitarea atribuţiilor instituţiei;

d)   încălcarea prevederilor privind incompatibilităţile şi conflictele de interese;

e)    folosirea abuzivă a resurselor materiale sau umane;

f)    partizanatul politic în exercitarea prerogativelor postului, cu excepţia persoanelor alese sau numite politic;

g)   încălcări ale legii în privinţa accesului la informaţii şi a transparenţei decizionale;

h)   încălcarea prevederilor legale privind achiziţiile publice şi finanţărilor nerambursabile;

i)incompetenţa sau neglijenţa în serviciu;

j)evaluări neobiective ale personalului în procesul de recrutare, selectare, promovare, retrogradare şi eliberare din funcţie;

k)   încălcări ale procedurilor administrative sau stabilirea unor proceduri interne cu nerespectarea legii;

l)emiterea de acte administrative sau de altă natură care servesc interese de grup sau clientelare;

m)  administrarea defectuoasă sau frauduloasă a patrimoniului public şi privat al instituţiei;

n)   încălcarea altor dispoziţii legale care impun respectarea principiului bunei administrări şi cel al ocrotirii interesului public.

Art. 42

Protecţia avertizării în interes public este guvernată de următoarele principii:

a)    principiul legalităţii;

b)   principiul supremaţiei interesului public;

c)    principiul responsabilităţii;

d)   principiul nesancţionării abuzive;

e)    principiul bunei administrări;

f)    principiul bunei conduite;

g)   principiul echilibrului;

h)   principiul bunei-credinţe.

Art. 43

Sesizarea privind încălcarea legii sau a normelor deontologice şi profesionale, poate fi făcută alternativ sau cumulat, cu respectarea principiului bunei-credinţe:

a)    şefului ierarhic al persoanei care a încălcat prevederile legale;

b)   conducătorului instituţiei;

c)    comisiei de disciplină sau altor organisme similare din cadrul instituţiei publice din care face parte persoana care a încălcat legea;

d)   organelor judiciare;

e)    organelor însărcinate cu constatarea şi cercetarea conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor;

f)    comisiilor parlamentare;

g)   mass-media;

h)   organizaţiilor profesionale, sindicale sau patronale;

i)organizaţiilor neguvernamentale.

Art. 44

În faţa comisiei de disciplină sau a altor organe similare, persoanele care fac sesizarea, în calitate de avertizori, beneficiază de protecţie după cum urmează:

a)    avertizorii în interes public beneficiază de prezumţia de bună-credinţă, până la proba contrară;

b)   la cererea avertizorului cercetat disciplinar ca urmare a unui act de avertizare, este obligatorie invitarea presei şi a unui reprezentant al sindicatului. Anunţul se face prin comunicat pe pagina de internet a instituţiei cu cel putin 3 zile lucrătoare înaintea şedinţei, sub sancţiunea nulităţii  raportului şi a sancţiunii disciplinare aplicate;

c)    în situaţia în care cel reclamat prin avertizarea în interes public este şef ierarhic, direct sau indirect, ori are atribuţii de control, inspecţie şi evaluare a avertizorului, se va asigura protecţia avertizorului prin ascunderea identităţii.

C A P I T O L U L    XII
Dispoziţii finale
 

Art. 45

Activitatea de soluţionare a petiţiilor individuale ale salariaţilor – cereri, reclamaţii, sesizări sau propuneri se desfaşoară conform procedurii legale prevăzută de legislația în vigoare, respectiv Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002.

Art. 46

Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public din sfera de activitate a ASPAAS, ca principiu fundamental al relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, este asigurat şi organizat în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Hotărârii Guvernului nr.123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001.

Art. 47

Regulamentul de organizare intern se completează cu dispoziţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare, cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, ale Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice, ale Legii nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii, cu alte dispoziţii legale cu incidenţă asupra activităţii instituţiei, precum şi cu actele administrative emise (ordine, instrucţiuni) de Președintele ASPAAS în exercitarea atribuţiilor ce îi revin şi în aplicarea legislaţiei specifice.

Art. 48 

Prezentul Regulament intern intră în vigoare la data aprobării prin ordin al Președintelui ASPAAS şi se aplică tuturor salariaţilor instituţiei.

Art. 49 

Regulament de organizare intern va fi adus la cunoştinţa tuturor salariaţilor instituţiei.

 

error: Continutul nu poate fi copiat.